Antisemitismul la români. Primul raport al Guvernului

Pe fondul persistenţei manifestărilor cu caracter antisemit din ultimul an, Guvernul raportează primele rezultate pozitive în aplicarea strategiei de combatere a antisemitismului şi xenofobiei în societatea romanească.

• Rectorul UNEFS: Eu am cerut suplimentarea locurilor pentru studenți. Nu am vorbit niciodată cu generalul Vlad
• Roman Gofman a devenit noul director al Mossad. Netanyahu: Ridică-te și strălucește!
• Prof. Mariana Badea revine cu „Bumerang de manele… lingvistice”
• Generalul Gheorghiță Vlad: Resping toate acuzațiile! Nu pot ignora faptul că afectarea imaginii conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc persoana mea
• Sindicaliștii din TVR amenință cu greva generală. Adriana Săftoiu, acuzată că dorește eliminarea drepturilor angajaților

În contextul marcării primului an de la adoptarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferent perioadei 2021-2023, Guvernul României a publicat primul Raport anual cu privire la progresul înregistrat în implementarea acesteia. Raportul complet poate fi consultat aici.

Prin această strategie-pilot, Executivul îşi propune să prevină replicarea în România a evoluțiilor negative înregistrate în alte țări, precum și asigurarea instrumentelor necesare pentru sancționarea faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, prin intermediul unui Plan ce include 36 de acțiuni principale, obiectivele principale ale Strategiei fiind :

  • Asigurarea protecției grupurilor vulnerabile în fața antisemitismului, xenofobiei, discursului instigator la ură și prevenirea radicalizării;

 •  Promovarea toleranței, educației civice și a rezilienței societății românești în fața antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură;

 •  Continuarea demersurilor pe plan internațional, pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură;

În perioada supusă evaluării, Guvernul consideră că s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește:

• Dezvoltarea capabilităților instituționale necesare pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură;

• Elaborarea unor proceduri de lucru și fluxuri informaționale noi;

• Crearea și operaționalizarea unor formate noi de lucru, atât în interiorul instituțiilor implicate, cât și interinstituționale;

• Dezvoltarea unor metodologii de identificare, raportare și evaluare mai eficiente a incidentelor și tendințelor;

• Creșterea profilului României în procesul de elaborare și adoptare a unor instrumente politice și juridice internaționale;

Progrese mai puțin substanțiale au fost înregistrate în domeniul educațional și al pregătirii profesionale, dificultățile fiind generate, consideră reprezentanţii executivului, de contextul pandemic care a dominat anul 2021.

Prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 și Planul de Acțiune aferent au fost adoptate de Guvernul României prin Hotărârea nr. 539 din 13 mai 2021.

La 28 februarie 2022 a fost înființat, prin Decizia Prim-Ministrului nr. 173/28.02.2022, Comitetul interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023, iar în data de 10 martie 2022, prin Decizia Prim-Ministrului nr. 200/10.03.2022, un secretar de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului a fost numit în funcția de coordonator al acestui Comitet interministerial.

CONTEXT

Potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din Romania ”Elie Wiesel” şi a relatarilor din mass-media, tabloul manifestărilor cu caracter antisemit, xenofob, incluzand şi elemente de discurs instigator la ură a cuprins în ultimul an următoarele evenimente:

La 24 februarie 2021 în timpul declarațiilor politice din plenul Senatului României, senatorul Sorin Lavric a adus un omagiu lui Valeriu Gafencu, fost membru activ al Mișcării Legionare, cel care în timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat. În 1941 după interzicerea Mișcării Legionare, a fost condamnat la închisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fasciste. Au urmat şi alte declaraţii parlamentare ale senatorului care au reprezentat mesaje de promovare a memoriei unor lideri legionari sau criminali de război (Radu Gyr, Mircea Vulcănescu si alţii)

După astfel de intervenții nu au existat reacții care să semnaleze derapajele. Singura luare de poziție a fost în data de 8 martie 2021 şi  a aparţinut deputatului Silviu Vexler, reprezentantul FCER în Parlament, acesta lansând în plenul Senatului un apel la responsabilitate pentru protejarea memoriei victimelor Holocaustului.

În  data de 27 martie 2021 în seara de Pesach, un act de agresiune verbală a atras atenția opiniei publice. Actrița Maia Morgenstern, membră a comunității evreiești din România şi directoare a Teatrului Evreiesc de Stat, a primit un mesaj de amenințare cu moartea. Mesajul era semnat de o persoană care s–a prezentat drept membru al partidului AUR, formaţiune politică intrată în parlament în 2020 şi care promovează o politică de extremă dreapta aducând în prim plan antisemitismul homofobia și naționalismul xenofob. Conducerea partidului AUR a negat apartenența la partid a autorului mesajului, condamnând acțiunea acestuia. Câteva zile mai târziu, chiar în ziua în care Parlamentul României a adoptat o declaraţie împotriva manifestărilor antisemite, unul dintre liderii partidului AUR, George Simion, a declarat într–o conferinţă de presă că vinovatul a fost găsit. Ancheta autorităților a identificat autorul ca fiind un cetățean cu probleme psihice, minimalizând sau negând astfel caracterul antisemit al manifestării.

În luna aprilie 2021, la Iași, administrația locală inaugurează bustul lui Octavian Goga, fost prim ministru al României in perioada interbelică. Octavian Goga este cunoscut și promovat în cultura și spațiul public din România ca unul dintre poeții de marcă ce aparțin culturii naționale. Octavian Goga a fost însă și un om politic și demnitar al statului român care a dus o politică profascistă în care antisemitismul s a aflat la loc de cinste. În calitate de prim–ministru a promovat în 1938 Legea prin care o treime din populația evreiască avea să-și piardă cetățenia și deci protecția din partea statului. Institutul „Elie Wiesel” a recomandat administrației locale a municipiului Iași să facă un gest minimal în memoria victimelor Pogromului din 1941 și să menționeze profilul politic al lui Octavian Goga.

În luna mai 2020, un grup de cetăţeni a mers la bustul lui Elie Wiesel din Bucureşti aşezand o mască de protecţie statuii. În clipurile distribuite ulterior pe reţelele de socializare, se promovează mesajul că Elie Wiesel a transmis un virus mult mai periculos decȃt virusul Wuhan ȋn societatea romȃneas şi cu toții trebuie să ne asumăm această atitudine de limitare a efectelor acestui virus ȋn societatea romȃnească și chiar pe plan mondial,pentru că este un virus care distruge vieți.Protestatarii au încercat să inducă ideea că lupta ȋmpotriva antisemitismului, protejarea drepturilor omului și a memoriei Holocaustului,combaterea intoleranței și condamnarea genocidului de orice tip, valori pentru care Elie Wiesel a militat toată viața, reprezintă un virus. INSHR EW a depus o plângere la CNCD împotriva celor care au participat la acesteveniment, instituţia amintită sancționanând cu amendă contravențională în acest caz.

La 6 iunie 2021 mai multe monumente funerare din Cimitirul Evreiesc din Ploieşti au fost distruse. A fost deschis un dosar penal pentru profanare de morminte. Potrivit datelor comunicate de Inspectoratul Judeţean de Poliţie (IJP) Prahova, poliţiştii Secţiei 2 au fost sesizaţi cu privire la faptul că 16 monumente funerare din Cimitirul Evreiesc au fost împinse de pe soclul lor, fiind doborâte pe pământ.

„Cu ocazia cercetării la faţa locului s-a constatat că cele sesizate se confirmă, trei dintre aceste monumente fiind găsite sparte. Cercetările sunt continuate în vederea identificării autorilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii de profanare de cadavre sau morminte”.

Deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a catalogat incidentul de la Ploieşti drept „unul dintre cele mai abjecte acte posibile”. „Un cimitir evreiesc a fost vandalizat. Aproape 20 de pietre funerare au fost dărâmate sau distruse. Din nou. Unul dintre cele mai abjecte acte posibile, de data aceasta în Ploieşti. Ce motiv poate exista pentru distrugerea unor morminte, pentru atacurile îndreptate împotriva memoriei unor oameni care nu mai sunt printre noi? Ura şi prostia, în cele mai mizerabile şi absurde forme sunt singurele explicaţii pe care le întrevăd pentru această crimă. Fiecare piatră funerară dărâmată este o mărturie. Din nou. PS: Sunt curios. Oare a fost de vină vântul puternic sau tradiţionalii copii minori?”,

La 21 iulie 2021, în memoria academicianului Nicolae Paulescu, unul dintre cei mai mari promotori ai antisemitismului din perioada interbelică, Academia Română a organizat o manifestare ocazionată de împlinirea a 100 de ani de la descoperirea insulinei. Paulescu a fost autorul celui mai radical discurs antisemit cunoscut în spațiul românesc. Acest discurs incita la ură și eliminarea evreilor (el folosea exclusiv termenul de „jidani”), discurs cu influență uriașă în procesul de fascizare a României din anii 1930, ce a contribuit substanțial la ororile Holocaustului.

Însuși Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare, îl considera, alături de A.C. Cuza, un ilustru înaintaș. Scrierile lui Nicolae Paulescu au fost publicate (inclusiv în perioada recentă) și comentate critic în numeroase lucrări științifice.

În cadrul manifestarii, s-a dezvelit și basorelieful academicianului Nicolae Paulescu, membru post-mortem al Academiei Române. În cadrul evenimentului au avut loc evocări din partea Irinei Cajal Marin, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, care a vorbit despre considerațiile tatălui său acad. Nicolae Cajal, cu privire la descoperirea insulinei. Ca reacţie la acest eveniment,un grup de intelectuali români, printre care scriitorii Liviu Antonesei și Norman Manea, filozoful Andrei Cornea sau istoricul Mihai Demetriade, semnează o scrisoare deschisă adresată primului ministru și ministrului culturii, prin care protestează față de prezența unui reprezentant al guvernului la o manifestare organizată de Academia Română în onoarea lui Nicolae Paulescu, solicitandu-i doamnei Irina Cajal demisia din functia deţinută.

În luna septembrie 2021, la Primăria Durneşti (jud. Botoşani) , în prezenţa primarului Vasile Sasu și a liderilor PNL Botoșani a fost dezvelit un monument şi amplasată o troiţă, închinate lui Gheorghe Coroi (n. 1911, Durnești, Botoșani – d. 1979, București), un tâlhar și criminal român din perioada interbelică.

 A rămas cunoscut și sub numele de haiducul Coroi,  pentru că în percepția țăranilor, ’„lua de la bogat și dădea la sărac’’, însă presa interbelică îl prezenta doar ca pe un bandit asemănător gangsterilor occidentali. A fost protejatul profesorului Alexandru C. Cuza, președintele Partidului Naționalist Liga Apărării Național – Creștine, care vedea în Gheorghe Coroi un simbol al antisemitismului.

La 9 decembrie 2021, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (CESPE) și Institutele de Sociologie și de Cercetări Juridice ale Academiei, au marcat 130 de ani de la naşterea economistului Mihail Manoilescu printr-o conferinţă omagială, organizată sub forma unui ateneu. Mihail Manoilescu a fost unul dintre cei mai importanți gânditori din România interbelică, scrierile sale conţinând nenumarate considerente antisemite și elogii ale statului totalitar. În 1937, Manoilescu a început să finanțeze publicația „Buna Vestire”, oficios al organizației Garda de Fier, el fiind și membru în Senatul legionar. În iulie 1940, Manoilescu a ocupat funcţia de ministru de externe în guvernul pro-nazist condus de Ion Gigurtu.

Ambasadorul Israelului, David Saranga, la comemorarea Holocaustului

La 27 ianuarie 2022, doi bărbați au depus la Memorialul Holocaustului o coroană cu un mesaj negaționist chiar în momentul în care ambasadorul Israelului în România comemora, în prezența mai multor autorități, exterminarea a 6 milioane de evrei. Poliția București a deschis dosar penal în urma gestului celor două persoane. Manifestația antisemită a avut loc sub privirile jandarmilor care asigurau securitatea ambasadorului David Saranga. Pe coroana depusă era inscripționat mesajul „România a salvat 400.000 de evrei în timpul Holocaustului”, una dintre cele mai frecvent întâlnite retorici antisemite ale negaționiștilor Holocaustului și „Să nu uităm, despre Holocaust: Jumătate din adevăr este minciună”.

În luna februarie 2022, Primăria Cluj-Napoca a adresat Prefecturii Cluj o solicitare pentru avizarea denumirii unei străzi din parcul industrial Tetarom I „Nicolae Paulescu”. Cererea de avizare purta semnătura lui Emil Boc. Prefectura Cluj a transmis că în data de 7 ianuarie, Biroul de Strategii Urbane din cadrul Direcției de Urbanism a Primăriei municipiului Cluj-Napoca a transmis instituției cererea de avizare nr. 13269/433 din 07.01.2022, înregistrată la IPCJ cu n. 401 din 12.01.2022, prin care solicită Comisiei de atribuire de denumiri a județului Cluj emiterea unui aviz pentru atribuirea denumirii „Nicolae Paulescu” unei străzi din municipiul Cluj-Napoca, precum și Referatul de aprobare  nr. 626733/1/05.11.2021 și Raportul de specialitate nr. 629139/43 din 08.11.2021. În raportul de specialitate întocmit de Primărie,  pentru denumirea străzii este invocată „remarcabila activitate de cercetare științifică în domeniul fiziologiei”, trecutul notoriu antisemit al lui Nicolae Paulescu nefiind menționat. Propunerea a stârnit reacții puternice din partea Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului în România. După cateva zile, Emil Boc a retras propunerea de atribuire a numelui Nicolae Paulescu strazii respective, în cererea de retragere edilul precizând că sunt necesare „analize suplimentare”.

În contextul propunerii menționate, este de notat și că de mai bine de 10 ani, în municipiul Cluj-Napoca o stradă poartă numele lui Radu Gyr, comandant legionar condamnat pentru crime de război ȋn anul 1945. În urmă cu 5 ani propunerea de schimbare a numelui străzii a fost retrasă brusc, la baza acestei decizii fiind inclusiv puncte de vedere venite din partea unor instituții academice.

CE CRED ROMÂNII DESPRE HOLOCAUST

În contextul cronologiei evenimentelor prezentate, sunt relevante si rezultatele ultimului sondaj de opinie privind „Percepția relațiilor interetnice și Holocaustului din Romȃnia”, cercetare realizată la comanda Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din Romania ’’Elie Wiesel’’, în perioada 22 noiembrie – 2 decembrie 2021.

Sondajul a aratat că:

• 79% din cei intervievaţi opinează că evreii au multe personalități importante ȋn domeniul științific, artistic şi medical.

• Ȋn privința evreilor, 37% dintre respondenți consideră că aceștia „ar fi bine să se ducă să trăiască ȋn țara lor”, iar 30% din eșantion este de acord că ȋn anumite profesii și ocupații numărul evreilor trebuie limitat. De asemenea, 53% dintre intervievați sunt de acord că evreii „își urmăresc doar propriile interese”.

• Ȋn același timp, 65% dintre respondenți sunt de acord că evreii reprezintă o minoritate importantă pentru Romȃnia și 78% apreciază că evreii au o relație bună cu restul populației.

• Procentul celor dezinteresați de problema Holocaustului este aproape dublu (40%) față de cel al celor interesați (24%).

• 65% dintre respondenți apreciază că Holocaustul s-a întâmplat în Germania, 52% în alte țări și doar 32% consideră că acesta s-a întâmplat și în România.

• Dintre cei care afirmă că Holocaustul a avut loc și ȋn Romȃnia (32% din eșantion), 63% au identificat greșit „deportarea evreilor ȋn lagăre controlate de Germania nazistă” drept o acțiune a Holocaustului din Romȃnia și 51% au indicat drept acțiune principală a Holocaustului din Romȃnia „confiscarea bunurilor mobile și imobile”.

• Din același sub-eșantion (32% din eșantion) 53% consideră că Germania nazistă este principalul responsabil pentru declanșarea Holocaustului ȋn Romȃnia și doar 31% consideră că responsabilitatea principală este a Guvernului Antonescu.

• În rȃndurile celor care cunosc că Holocaustul a avut loc ȋn Romȃnia (32% din eșantion), 51% au indicat, eronat, drept cauză a deportării romilor, ȋn Transnistria de către guvernul Antonescu, „influența Germaniei asupra guvernului Romȃniei”.

• 90% dintre respondenți sunt de acord că memoria victimelor Holocaustului trebuie păstrată vie. Totodată, 35% din eșantion consideră că „evreii se folosesc de Holocaustul din Romȃnia pentru interese proprii”.

•  Percepția cu privire la personalitatea lui Ion Antonescu rămȃne polarizată. Antonescu continuă să fie văzut drept un patriot (59% dintre respondenți) și un mare strateg (53%) și ȋntr-o măsură similară respondenții sunt de acord că Antonescu este responsabil de crime ȋmpotriva romilor (50%) și de crime ȋmpotriva evreilor (46%)

• 70% dintre respondenți sunt de acord că Mișcarea Legionară „a fost responsabilă pentru crime ȋmpotriva unor lideri politici”, iar 55% consideră că aceasta a fost o organizație fascistă.

• Cele mai puternice opinii negative sunt față de minoritatea romă. Astfel, 19% dintre respondenți sunt de părere că romii „nu ar trebui să vină ȋn Romȃnia” sau “să viziteze Romȃnia”, iar 38% ȋi percep pe romi drept o amenințare sau o problemă pentru țară.

• Dintre cei care declară că partidele și formațiunile politice actuale au mesaje antisemite (43% din eșantion) cei mai mulți menționează AUR (35%), urmat de PSD și PNL, ambele fiind menționate de 16% dintre respondenții sub-eșantionului de 43%.