Raport în universitățile din Marea Britanie: Numărul incidentelor împotriva evreilor s-a dublat de la masacrul Hamas din 7 octombrie 2023

Antisemitismul în creștere în țările europene – cauzele sunt mai complexe și mai adânci decât par la prima vedere.

• Dogioiu: Nu s-a pus problema opririi proiectului reactoarelor de la Doicești; el se află inclusiv în analiza părții americane
• Analiză în Franța: De ce transparența a devenit principala provocare a ONG-urilor
• Cazul „Sebastian Ghiță” și harta invizibilă a războiului informațional. După 7 ani de tăcere…
• PSD, plângere penală împotriva lui Ludovic Orban
• Lider PSD: Domnule Bolojan, dați drumul României!

Un raport publicat recent, redactat de Union of Jewish Students (UJS), are în vedere antisemitismul din campusurile din Marea Britanie. Unul din patru studenți (23%) a mărturisit că a avut comportamente ostile la adresa unor colegi evrei, datorită religiei și/sau etnicității. Surprinzător este și faptul că o mare parte din studenți au justificat atentatul antisemit de la Bondi Beach din Australia, petrecut în decembrie 2025. Mai mult, 49% dintre studenții din Marea Britanie recunosc că au folosit slogane sau au cântat împotriva Hamas sau Hezbollah, iar 47% au justificat atacurile din 7 octombrie 2023. Cercetarea respectivă scoate la iveală un aspect foarte interesant, anume că universitțăile unde au avut loc proteste mai intense au și atitudini mai intens antisemite.

Acest raport relevă o statistică și mai îngrijorătoare, anume faptul că în 2025 au avut loc 308 incidente antisemite în medie în fiecare lună, în timp ce înainte de 7 octombrie 2023 media era de doar 154. Practic, numărul incidentelor antisemite s-a dublat de la atentatele împotriva evreilor efectuate de Hamas.

La ora actuală, sunt aproximativ 10000 de studenți evrei în universitățile din Marea Britanie și majoritatea au mărturisit intensificarea actelor antisemite.

Majoritatea acestor incidente pornesc de la negarea afișării portului tradițional evreiesc, fiind invocată de obicei sintagma „Free Palestine”.

Protest pro Iran și Fâșia Gaza, martie 2026 Foto X

Palestinienii sunt denumiți „martiri”, iar cluburi de „rezistență” există practic în orice mare universitate din Marea Britanie.

Sunt universitățile responsabile pentru aceste comportamente? Dificil de dat un răspuns categoric. Campusurile au diferite acorduri cu forțele de aplicare a legii dar acestea nu par că funcționează întotdeauna.

În Marea Britanie, musulmanii reprezintă 6 – 7% din populația totală, conform ultimului recensământ, cel din 2021. În rândul studenților, proporția este însă mai mare, deoarece populația musulmană este mai tânără, astfel încât 10 – 12% dintre studenții din universitățile britanice se identifică drept musulmani. Cum numărul total de studenți din Marea Britanie este de 2,8 – 3 milioane, rezultă că există între 250.000 și 350.000 de studenți musulmani.

Raportat la numărul total al studenților evrei, înseamnă că raportul între studenții musulmani și cei evrei este de 25 – 35 la 1, un raport covârșitor în favoarea studenților musulmani.

Acest dezechilibru explică actele de antisemitism? Doar parțial, după cum vom vedea.

Toate aceste cifre ar oferi argumente în favoarea ideii că Marea Britanie nu poate combate eficient antisemitismul. Acesta este tratat ca fiind o infracțiune – hate crime, iar incitarea la ură rasială sau religioasă este de asemenea aspru pedepsită. Legislația britanică este una dintre cele mai vechi din Europa, Public Order Act fiind adoptat în 1986, iar Equality Act fiind adoptat în 2010. În categoria “hate crime”, antisemitismul este considerat de organele de impunere a legii ca fiind o prioritate. Există o lege separată prin care sunt monitorizate incidentele antisemite, se oferă multiple forme de protecție comunităților evreiești și sunt descrise mecanisme de colaborare cu poliția încă din etapa în care anumite poziții antisemite nu sunt manifeste.

De remarcat că, în cazul universităților, marea majoritate au adoptat prin reglementări interne definiția antisemitismului dată de International Holocaust Remembrance Day – IHRA și prin aceste reglementări sunt impuse pedepse pentru studenți sau profesori.

Antisemitismul este combătut încă din școală, cu mijloace adecvate, Marea Britanie fiind mult mai avansată în această privință decît majoritatea țărilor europene. Holocaustul se studiază intens în școli, iar Holocaust Educational Trust este extrem de activă.

Nu doar sistemul de învățământ posedă mecanisme de combatere a antisemitismului, ci și – mai ales – guvernul. Marea Britanie este unul dintre puținele state europene în care guvernul are un consilier special pentru antisemitism, guvernul finanțează securitatea sinagogilor și școlilor evreiești și a adoptat oficial definiția IHRA a antisemismului.

Marea Britanie are în egală măsură și un mecanism de combatere a antisemitismului prezent online. Rețelele sociale și paginile web sunt obligate să elimine conținutul antisemit. Companiile private sunt obligate să elimine de asemenea conținutul anntisemit existent online.

Astfel, Marea Britanie este un model de combatere a antisemitismului la nivel european, fiind de fapt o combinație de legi stricte, aplicarea măsurilor existente de către organele de asigurare a ordinii publice, sistemul de educație pune accentul pe prevenție, iar societatea civilă este foarte mult implicată în combaterea oricărei forme de antisemitism. Este unul din cele mai bine alcătuite astfel de sisteme din Europa la ora actuală.

Cum se explică totuși acest decalaj între situația existentă la nivel general și situația descrisă de raportul UJS?

Explicația rezidă, în opinia noastră, în manifestările foarte diferite de radicalizare în medii diverse. Universitățile din Marea Britanie beneficiază de campusuri foarte mari care, tocmai datorită ordinului de mărime, crează iluzia că se poate spune orice, oricând, referitor la oricine. Este foarte adevărat că populația musulmană a crescut foarte mult în Marea Britanie în ultimii ani, dar barierele în fața antisemitismului sunt încă foarte puternice. Întreaga situație poate fi și este speculată politic.

Marea problemă este că, de fapt, creșterea antisemitismului în campusurile din Marea Britanie nu se explică doar prin creșterea numărului de musulmani și, prin ricoșeu, datorită politicilor legate de migrație. Există și alte explicațiii.

Sunt cel puțin trei alți factori care au contribuit la acest fenomen.

Antisemitismul este și un efect al conflictelor din Orientul Mijlociu care au fost importate în societatea britanică – nativii britanici se regăsesc de partea musulmanilor sau a evreilor fără să aparțină vreuneia din aceste categorii. Cu toată legislația performantă în materie de antisemitism, guvernul britanic nu a găsit antidotul la radicalizarea online, prin care se răspândesc teoriile conspiraționiste și este normalizat discursul extremist. Polarizarea politică internă a dus la radicalizarea extremei drepte și a extremei stângi. Extrema dreaptă practică o formă de antisemitism clasic, în timp ce extrema stângă practică un antisemitism mascat sub forma anti-sionismului.

Prin urmare, ascensiunea antisemitismului în campusurile din Marea Britanie nu are drept cauză principală migrația musulmanilor, așa cum pretinde discursul extremei drepte, ci există cauze interne în societatea britanică, cauze care ies mai greu la suprafață și care sunt din păcate comune mai multor țări europene. Remediul la această situație este o mai bună informare asupra consecințelor nefaste ale antisemitismului și desigur dialogul între comunități. Ceea ce factorul politic și mediul online dezbină, dialogul poate facilita: revenirea la un climat de toleranță. În definitiv, toleranța este și rămâne marca modului de gândire britanic de la John Locke încoace.