Noul indice de calcul al dobânzilor ajută clienții băncilor și primește aprecieri de la BNR, dar istoria recentă ne amintește că nu tot ce începe bine se termină cu bine.

Dobândă mai mică

Ordonanța de Urgență a Guvernului 19/2019 a adus schimbări majore în sistemul bancar, atât pentru societățile de profil, cât și pentru clienții acestora.

IRCC (indicele de referință pentru creditele de consum), instrumentul de calcul care înlocuiește ROBOR, a intrat în funcțiune la data de 2 mai 2019, când a fost determinat pentru prima oară de Banca Națională a României (BNR).

În acea zi, IRCC a fost de 2,36%, cu aproape 1 punct procentual mai mic decât ROBOR la trei luni, care s-a situat la 3,32%. Un calcul simplu ne arată că și costul suportat de clienții băncilor la împrumuturile cu dobândă variabilă în lei a scăzut corespunzător.

Pentru a vedea ce anume s-a schimbat, să analizăm un credit de nevoi personale cu dobânda de 10,23%, în jur de nivelul mediu din piață. Mergând pe cifrele aferente zilei de 2 mai, această dobândă se compunea, în varianta inițială, dintr-un ROBOR de 3,32% și o marjă a băncii de 6,91%. Potrivit noului mod de calcul, dobânda va cuprinde marja de 6,91% plus IRCC de 2,36%, adică va fi de 9,27%. Cu peste 9% mai mică. Astfel, a fost înlocuită o procedură instituită încă din 2010, prin OUG 50 din acel an. BNR va publica zilnic nivelul IRCC şi, la sfârşitul fiecărui trimestru, valoarea actualizată a indicelui de referinţă pentru creditele consumatorilor. Acest indice urma să nu se aplice împrumuturilor care au fost contractate înainte de intrarea în vigoare a noului act normativ, ale căror dobânzi trebuiau calculate incluzând vechiul ROBOR. De asemenea, nici creditelor cuprinse în programele sociale guvernamentale, la care statul acordă subvenții pentru plata dobânzii.

Senatorul ALDE Daniel Zamfir a conceput însă un amendament potrivit căruia banca va avea obligaţia să adapteze contractul în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a noilor dispoziţii legale. Amendamentul a fost votat în Comisia Economică și în cea de Buget finanțe din Senat și urmează să fie discutat în plenurile celor două camere ale Parlamentului.

• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
• România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…

Prima victorie

În ziua de 2 mai, imediat ce IRCC a intrat în funcțiune și a determinat automat o reducere a dobânzilor,  Zamfir a ieșit în spațiul public cu o intervenție triumfătoare. „O primă victorie!” – a anunțat senatorul pe rețeaua de socializare Facebook. Satisfăcut de noua evoluție a lucrurilor, acesta s-a gândit să plătească și o poliță către conducerea Băncii Naționale, adresându-se direct șefului instituției, Mugur Isărescu, care îl ironizase, pe motiv că fiind inginer de meserie nu se pricepe la chestiuni bancare și financiare.

„Cum e, dle Guvernator, chiar așa? A avut dreptate inginerul? Puțină rușinică, așa, după toate jignirile cu care m-ați blagoslovit , toți cei de la BNR, aveți?” – a întrebat ironic Daniel Zamfir.

Banca Națională a reacționat cu fair-play, recunoscând virtuțile noului indice prin una dintre cele mai autorizate voci ale sale.

„Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 19, ROBOR-ul iese dintr-o realitate contra naturii, ca să o numesc aşa, introdusă prin Ordonanţa 50 din 2010 prin care acestuia i s-a dat o misiune nepotrivită pentru el. Dar aşa a fost ordonanţa, aşa a fost realitatea”, a declarat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR.

„De atunci, din 2010, ROBOR-ul a intrat în calculul dobânzilor la credite. Formula din ordonanţă a fost următoarea: dobânda la credite egal ROBOR, care este un indice variabil, plus marja băncii, care înseamnă un indice fix. Dacă era făcut un credit pe 30 de ani urma ca această marjă a băncii să rămână fixă timp de 30 de ani”, a mai spus Vasilescu.

În opinia acestuia, „s-a ajuns că ROBOR-ul are o direcţie pe care i-o dă întotdeauna inflaţia”. Oficialul băncii centrale crede că „atât timp cât am avut în România inflaţie negativă ROBOR-ul a stat cuminte”, sub 1%.

Experiența începutului de an

Totodată, Ministerul Finanțelor Publice a anunțat că noul IRCC va fi luat în calcul şi în cadrul programelor guvernamentale tip „Prima casă”, „Prima Maşină”, „Investeşte în tine”.

Astfel, din punctul de vedere al clienților bancari, OUG 19/2019 a debutat cu efecte pozitive. Dar începutul bun nu este o garanție pentru un viitor la fel de bun. Când a intrat în vigoare reglementarea anterioară, OUG 114/2018, în prima zi de tranzacționare bancară a anului în curs (3 ianuarie), ROBOR la trei luni a scăzut de la 3,02% la 2,99%. Și s-a menținut sub pragul de 3% până în 22 ianuarie, când a fost de 2,97%. Dar apoi a urcat iar, atingând 3,41% la 23 aprilie și 3,32% la 2 mai.

Noua reglementare îmblânzește condițiile prevăzute pentru bănci de temuta Ordonanță de Urgență 114 din 2018, care instituia așa-zisa „taxă pe lăcomie”. Astfel, nu se mai ține cont de nivelul ROBOR la determinarea taxei pe activele bancare. Aceasta se reduce la 0,2% pentru instituțiile bancare cu o cotă de piață de sub 1%, și la 0,4% pentru cele cu o cotă de piață egală cu sau mai mare ca 1%, se datorează anual și se plătește semestrial.

Noua OUG 19/2019 conține și unele facilități. Taxa se reduce cu 50%, în cazul în care creșterea soldului creditelor acordate societăților nefinanciare și gospodăriilor populației este egală cu sau mai mare decât ținta de creștere a creditării, după cum indică o analiză efectuată de compania de consultanță financiară PwC. În anul 2019 această țintă este stabilită la 8%.

Chiar și în cazul în care creșterea soldului creditelor acordate societăților nefinanciare și gospodăriilor populației este mai mică decât ținta de creștere a creditării, taxa se reduce până la 50%, procentajul de reducere calculându-se proporțional, conform unei formule prevăzute în textul actului normativ. 

„Noul indice care va înlocui ROBOR-ul, în funcție de care se vor calcula ratele românilor cu credite în lei, a scăzut cu 1 punct procentual! Poate că acum nu e semnificativ, dar e corect, e transparent! În mod categoric, trebuie ca noul indice să se aplice și creditelor în derulare, amendament pe care ALDE îl va susține în Camera Deputaților! asta înseamnă dreptate până la capăt!” – Daniel Zamfir, senator ALDE.