Au trecut 75 de ani de la „Trenurile morții”

S-au împlinit 75 de ani de la Pogromul de la Iași.

Citește și despre Pogromul de la București.

Între 27 iunie și 29 iunie 1941 a avut loc unul dintre  cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din țara noastră,  inițiat de generalul Ion Antonescu și  secondat de autoritățile publice locale, împotriva cetățenilor de etnie evreiască din orașul Iași.  Din datele oficiale rezultă că au fost uciși 13.266 de evrei. 

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis astăzi un mesaj cu prilejul comemorării și a decorat 3 dintre supraviețuitori.

Redăm mai jos mesajul Președintelui, integral:

Această tragedie a evreilor este și tragedia României

„Zilele acestea au o încărcătură tragică. Comemorăm 75 de ani de la Pogromul de la Iaşi, din iunie 1941, care a provocat moartea a mii de evrei români. În numele statului român, aduc astăzi un pios omagiu tuturor celor care acum 75 de ani au fost victimele acelui pogrom și acțiunilor xenofobe, rasiste și antisemite din acel timp şi îi onorez pe puţinii supravieţuitori. Această mare tragedie a evreilor a fost însă și tragedia României. De aceea, încercăm astăzi, la atâtea decenii distanță, să cunoaștem și să înțelegem împreună de ce, de către cine și mai ales cum a fost posibilă o crimă de asemenea proporții în mijlocul lumii civilizate, în capitala Moldovei.

Evrei asasinați pe strada Vasile Conta din Iaşi în timpul pogromului din 1941

Se spune că o fotografie face cât o mie de cuvinte. Din zilele pogromului de la Iași s-au păstrat sute de fotografii cu oameni ale căror vieți au fost curmate, cu destine distruse, dovezi incontestabile ale masacrului. Privindu-le, avem în fața ochilor dimensiunea înfiorătoare a acestui masacru: mii de oameni, printre care copii și bătrâni, care au fost arestați, terorizați sau nimiciţi în propriile case, pe străzile Iașului, sufocați în vagoanele „trenurilor morții”. Unii dintre cei uciși fuseseră decorați în Primul Război Mondial pentru eroismul lor în slujba României. La asasinarea acestor oameni au participat autoritățile statului român, împreună cu unități germane, dar au existat părtași și dintre oamenii simpli, vecini, cunoștințe de ani de zile care au devenit complici la crimă ori chiar făptași.

Evrei arestaţi de jandarmi români, Iași, 27 iunie 1941

Aceste pagini negre din trecut nu pot fi şterse pentru că o memorie selectivă nu defineşte decât parţial identitatea unui popor. Dacă am privi istoria noastră recentă doar ca o sumă de acte curajoase și onorabile, am avea o imagine transfigurată despre noi înșine. Acesta este motivul pentru care generaţiilor prezente le revine datoria morală de a nu uita ce s-a întâmplat și de a comemora victimele din timpul masacrului din vara lui 1941. Tinerii de astăzi au avut șansa să nu trăiască asemenea clipe dezonorante pentru națiunea română. Pentru ei, dar și pentru generațiile următoare, depunem toate eforturile pentru a conștientiza şi asuma acest trecut sumbru și, mai presus de orice, pentru a trage învățămintele necesare astfel încât valorile universale şi ideea de toleranţă să fie respectate fără șovăire.

Aceste pagini negre din trecut nu pot fi şterse pentru că o memorie selectivă nu defineşte decât parţial identitatea unui popor

Avem însă și motive de mândrie astăzi. Faptul că anul acesta România a preluat preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului este o confirmare la cel mai înalt nivel a rezultatelor pozitive pe care le-am înregistrat în ultimul deceniu şi reprezintă, în aceeaşi măsură, un imbold pentru continuarea demersurilor noastre în sensul asumării istoriei recente şi al prezervării memoriei Holocaustului.

Susțin înființarea Muzeului Holocaustului

Am spus deja cu multe ocazii că susțin crearea în România a unui Muzeu al Holocaustului, iniţiativă pe care o consider necesară şi urgentă. În același sens, încurajez autorităţile locale să continue eforturile de identificare şi conservarea spaţiilor memoriale privitoare la istoria pogromului din Iași. Păstrarea memoriei Holocaustului şi a patrimoniului cultural evreiesc este nu doar un act necesar, ci și un act patriotic pentru că aceasta contribuie la cultivarea memoriei naționale.

Unul dintre pilonii de susținere a unei societăți sănătoase este educația prin consolidarea procesului de formare a tinerilor, în spiritul adevărului istoric și al unei evaluări critice asupra trecutului. Cunoaştem cu toții grila eminamente ideologică în care a fost interpretată istoria Holocaustului în perioada comunistă și regretăm totodată distorsionarea adevărului din primii ani de după 1989.

Schimbarea mentalităţilor privind Holocaustul nu se poate face fără o educație trainică și fără o solidă platformă de dezbateri cu privire la tragicele evenimente ale secolului XX. Dacă vom reuși însă să ne definim în următorii ani, așa cum ne-am propus, într-un model regional de cercetare şi păstrare a memoriei Holocaustului, vom arăta nu doar că ne-am însușit lecțiile trecutului, dar că am făcut din această asumare un exemplu de bună practică, pe care alții, în aceste timpuri complicate, îl vor putea folosi.

Fie ca amintirea victimelor să rămână în inimile noastre!”

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat luni, 27 iunie a.c., cu ocazia comemorării a 75 de ani de la Pogromul de la Iaşi, decretul de decorare a unor supravieţuitori ai Holocaustului.