Bilanțul „reformei Bolojan”: au crescut veniturile statului din impozite, taxe și TVA; au scăzut investițiile; au câștigat băncile

Execuția bugetară pe primele patru luni ale anului 2026 ne arată, în mod cât se poate de clar, cam ce crede guvernul Bolojan că înseamnă „reformă” sau „consolidare fiscală”: a crescut nivelul taxelor (TVA, Impozit pe dividende, impozite pe proprietate), a redus cheltuielile de capital la jumătate (investiții, modernizări, întreținere, noi echipamente sau programe software), a înghețat pensiile și a crescut normele profesorilor.

• Deputații au votat interzicerea înstrăinării acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale
• Nazare, audiat ca martor în dosarul vaccinurilor anti-COVID
• Bilanțul „reformei Bolojan”: au crescut veniturile statului din impozite, taxe și TVA; au scăzut investițiile; au câștigat băncile
• Volodimir Zelenski, din ce în ce mai nerăbdător la porțile Europei
• Președinții Curților de Apel, îngrijorați de „atacurile fără precedent la integritatea şi stabilitatea statală a României”

Cine pierde în România pe primele patru luni din 2026:

• cei aproape 400 000 de profesori, ale căror venituri s-au redus cu aproape două miliarde de lei
• firmele, cu un profit real în scădere (impozit pe profit în creștere cu 1,5% la o inflație de 10%)
• cei aproape 5 milioane de pensionari, care au pensiile înghețate, la o inflație cumulată de 16% (ultimii doi ani)
• infrastructura publică (o reducere la jumătate a cheltuielilor de capital)
• proprietarii de locuințe, care plătesc un impozit mărit cu 70%.

Cine câștigă ceva în plus din bugetul pe ianuarie-aprilie 2026:

• băncile care au împrumutat România, care au încasat 3,2 miliarde de lei în plus
• șefii din instituțiile statului și firmele de partid, care au încasat 1,6 miliarde de lei în plus (în care intră și contractul de lobby pentru președinte în SUA)
  Atât !

Cifrele mari sunt următoarele:
-veniturile statului au crescut cu 24 de miliarde de lei, adică cu 12% față de anul trecut, de la 200 la 224 de miliarde de lei;
-cheltuielile statului au scăzut cu 8 miliarde de lei, adică cu 0,4% față de anul trecut pe primele patru luni, de la 256 la 248 de miliarde de lei;
-deficitul bugetar s-a redus de la 56 la 24 de miliarde de lei, adică a scăzut cu 32 de miliarde de lei;
-totul la o rată a inflației de peste 10%!

Guvernul Bolojan se laudă pe la toate televiziunile că a făcut reformă și a redus deficitul bugetar. Ei bine, hai să vedem ce a făcut, de fapt.

De unde vine creșterea de venituri:

• 4,5 miliarde de lei în plus din impozitul pe venit (efectul creșterii impozitului pe dividende plus inflația)
  -2,2 miliarde de lei în plus din impozitul pe proprietate (care a crescut cu 70%)
• 9,3 miliarde de lei în plus din încasările pe TVA (creșterea cotelor de TVA plus inflația)
• 6 miliarde de lei în plus din contribuțiile pe asigurări (a crescut salariul minim, plus CASS pentru mame, veterani și foști deținuți politici plus inflația)
• 4 miliarde de lei în plus din încasările din PNRR
• au scăzut, în schimb, sumele din venituri nefiscale (-1,8 miliarde de lei) și încasările de la UE din fondurile pentru 2021-2027 (-800 de milioane de lei).

De unde vine scăderea de cheltuieli:

• a scăzut cu 1,9 miliarde de lei cheltuiala cu salariile bugetarilor (au înghețat salariile și a crescut norma în învățământ)
• a scăzut cu 1,4 miliarde de lei cheltuiala cu pensiile (au fost înghețate pensiile și a scăzut numărul de pensionari)
• au scăzut cu 9 miliarde de lei cheltuielile de capital (adică investițiile plus echipamente)
• au crescut, în schimb, cheltuielile cu dobânzile (+ 3,3 miliarde de lei), cele cu bunurile și serviciile (+1,6 miliarde de lei, adică cumpărăturile de zi cu zi ale statului)
• au mai crescut și cheltuielile pentru PNRR cu 4,2 miliarde de lei, dar au scăzut cele din împrumuturile din PNRR (- 1,4 miliarde de lei), cele din fondurile UE 2021-2027 (-1,2 miliarde de lei).

Concluzii:

1. efectul PNRR asupra bugetului este zero: plus 4 miliarde la venituri, plus 4,2 miliarde la cheltuieli
2. plusul de la venituri vine din creșterea taxelor de către guvern și din inflație (au crescut prețurile, au crescut și TVA-ul aferent)
3. minusul de la cheltuieli vine din reducerea investițiilor (90%) și din înghețarea pensiilor și a salariilor (10%).
4. Avem o execuție bugetară care ne indică clar „reforma Bolojan”: stoparea investițiilor, sugrumarea nivelului de trai, pedepsirea pensionarilor, profesorilor, proprietarilor de locuințe și a antreprenorilor, umplerea buzunarelor băncilor care împrumută statul și a șefilor care cumpără orice, de la hârtie la benzină!