Bugetul anului 2019: OPTIMIST

Proiectul Bugetului de stat pentru 2019 a fost adoptat în ședința de Guvern din 8 februarie şi trimis către Parlament spre dezbatere.

Citește și: Franța lui Macron: din păcate, Waterloo înainte de Austerlitz!

Sustenabilitatea economică este obligatorie pentru onorarea echitabilă a promisiunilor politice. Bugetul pentru anul 2019 este dependent de alinierea tuturor condițiilor favorabile: creșterea economică de 5,5, PIB-ul la 1.000 de miliarde lei, inflația optimă de 2,8%, cursul neutru de 4,67 și deficitul de manual de 2,5%, șomajul de 4% și încasări bugetare la 1/3 din PIB.

Tabloul economic poate susține etapa impusă de legea salarizării și de creșterile preconizate de venituri: salariul de bază minim brut la 2080 lei, punctul de pensie la 1265 lei, dar și indemnizația socială la 704 lei.

Modelul de creștere economică al anului 2019 rămâne în continuare bazat pe venituri („wage led growthî), dar cu o pondere în creștere a investițiilor. Inteligența economică a politicilor publice este o disciplină pentru investiții eficiente și cu rentabilitate socială măsurabilă.

În termeni de echitate și de echilibru al unei bunăstări sociale mai inclusive, în planul bugetului ar fi fost potrivit și un demers de eliminare a facilităților fiscale pentru unele categorii de angajați, în trecut o formă acceptabilă de ajutor de stat, acum pare a nu mai fi necesară.

Poziția fiscală a bugetului public este solidă, cu un grad scăzut al datoriei publice și implicit cu o capacitate de îndatorare sustenabilă pentru investiții. Ca orice piață în expansiune economică susținută, România prezintă vulnerabilitate la impulsuri restrictive dinspre economia și piața externă.  Totuși, țara noastră își menține intactă capacitatea de creștere economică. Potențialul este susținut și de o continuare naturală a integrării în lanțul valoric al UE.

Incertitudinea Brexit, a tratativelor comerciale între marile puteri economice se pot transforma în oportunități.  Politica fiscală expansionistă, rigiditatea bugetară a cheltuielilor publice, capacitatea instituțională în dezvoltare insuficientă, reformele structurale lente, – ar putea impune cumulativ economiei o decelerare mai pronunțată la materializarea unor scenarii externe adverse.

Dacă economia mondială sau europeană ar încetini semnificativ, atunci și cea a României ar reflecta imediat acest nou ciclu, expunând vulnerabilitățile noastre financiare și economice structurale.

Deficitul insurmontabil al pieței muncii va ține – neproductiv, șomajul în jur de doar 4%. Demografia negativă, dar și evacuarea talentelor sunt marile noastre vulnerabilități pentru care nu avem soluții pe termen scurt.

Economia României va crește în continuare pe consum, 2/3 din dezvoltare se susține din sectorul serviciilor. Dobânzile mici, dar și cursul stabil și scăzut sunt rezultatele conflictuale ale unei singure ecuații cu două necunoscute. Este o dilemă greu/imposibil de rezolvat de către Banca Centrală cu rezerve substanțiale, chiar și în condiții economice foarte avantajoase.

Dobânzile mici, reale negative vor fi în continuare produsul secundar de neevitat al mixtului de politici economice. Se întâmplă la fel în Europa și în America, nu am inventat noi represiunea financiară a randamentului și dobânzilor insuficiente raportate la riscul asumat sau la inflație.

Nu am descoperit noi conflictul deschis între Executiv și Banca Centrală. America este primul și cel mai recent exemplu de conflict, aproape perpendicular în opinii de calibrare pentru politica financiară între cei doi poli ai puterii economice, cel fiscal bugetar și cel monetar.

BUGET

• 1.022.500 milioane lei PIB-ul
• 5,5 % creșterea economică
• 2,80 % inflația
• 287.000 numărul șomerilor
• 3,20 % rata șomajului
• 5163 lei salariu mediu brut
• 3085 lei salariu mediu net
• 6.655.000 numărul mediu de salariați
• 341,4 miliarde lei, 33,4% din PIB – veniturile bugetului general consolidat
• 2,55% din PIB – deficitul bugetar (cash, în timp ce deficitul ESA este de 2,57% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht
• 318,8 milioane lei pentru finanțarea acțiunile aferente Președinției Consiliului Uniunii Europene

Exigența creditului ieftin, după modelul oferit de Banca Centrală Europeană, este impunerea de politică monetară acomodativă pe care este construit implicit bugetul.  Deși nu este prevăzut specific nici un venit din această taxă, sistemul bancar presupune că o parte din optimismul încasărilor bugetare în creștere se bazează pe un eventual scenariu în care băncile vor fi impuse la plata acesteia.

Cu inflația așteptată la 2,8% și cu o apreciere de curs la 4,67 se poate deduce implicit că guvernul presupune scenariu în care  Banca Centrală nu va mai mări dobânda de politică monetară.

Băncile comerciale vor face tot ce le stă în putință să evite această taxă prin cotarea medie trimestrială a indicatorului monetar de împrumut interbancar ROBOR, cel puțin sub 2%. Cu toate acestea, indicatorul depinde semnificativ și de influențe externe, nu doar de cele ale pieței monetare locale.

Altfel, la nivelul actual de 3%, băncile ar fi pasibile de o taxă anuală de 4 miliarde de lei. Interesul explicit al bugetului este de a menține cheltuielile cu dobânzile la împrumuturile guvernamentale în lei cât mai mici.

În propunerea de buget se presupune implicit și o oarecare rigiditate a politicii monetare, care poate avea consecințe de scădere a intermedierii activelor de tip credit bancar în economie, indicator sub 50% din PIB, deja cel mai redus nivel din UE.

Practic, marja netă de dobândă a băncilor, cel puțin cea pe lei (7%), este de câteva ori mai mare decât media europeană, pe euro. Acest raport este greu de justificat într-un mediu competitiv cum este cel financiar. În acest scenariu, creditele vor fi și mai scumpe dar și mai greu de luat. Depozitele vor fi sigur mai ieftine.

ANGAJAMENTE

233 milioane lei

Programul privind sprijinirea industriei cinematografice

60 milioane lei

Programul Investește în tine

100 milioane lei

Programul gROwth – investim în locuințe de serviciu

300 milioane lei

Programul gROwth – investim în copii, investim în viitor

2000 milioane lei

Program privind asistența socială a persoanelor vârstnice

Bugetul public are de învățat ceva din înțelepciunea bancară, niciodată nu poți fi prea prudent. Înțelegând pro-ciclicitatea marjelor de dobândă, băncile au supra-compensat din timp și cu comisioanele crescute în perioade de dobândă mică pentru un profit operațional conservat.

Riscuri

• Finanțare a deficitului mai scumpă
• Inflația, atât cea împinsă de salariile mai mari, dar și de prețurile administrate sau importate
• Dificultatea inerentă a provocărilor de reformă structurală
• Materializarea riscurilor de evenimente adverse externe și interne, politice și economice
• Creștere sub așteptări, depășire a indicatorilor de prudență macroeconomică
• Rigidități ale cheltuielilor bugetare (odată inițiate, cheltuielile sunt certe și independente de ciclul afacerilor, însă veniturile sunt puternic corelate cu evoluția economică)
• Depreciere a leului concomitent cu creșterea a dobânzilor și de o eventuală slăbire a capacității de rambursare a părții de datorie publică în alte valute (în proporție de 50%)

În plus, analizele jucătorilor din piață relevă și efectele negative probabile ale introducerii taxei pe afaceri în Telecom și Energie, cu translație imediată în facturile consumatorilor. Probabilitatea majorării accizelor și necesarul semnificativ de capitalizare al administratorilor de pensii private, toate sunt elemente noi care ar putea amâna, dacă se vor materializa advers pentru economie și afaceri, aspirațiile imediate ale României de piață de capital emergentă și de aderare la OECD și zona euro. Acum, băncile și fondurile intermediază în jur de 70% din necesarul net de finanțare.

Guvernul pare că își dorește mai mult scăderea dobânzilor decât încasarea taxei financiare. Cu argumentul partinic doar al efectelor de primă rundă ale impunerii acestei noi taxe, scăderea dobânzilor, pare că executivul se preocupă în principal de dobânzi mici la finanțarea deficitului.

ALOCĂRI RECORD PENTRU BUGETELE LOCALE

• 11,1 miliarde lei
• 100% din impozitul pe venit colectat la bugetul de stat se repartizează bugetelor locale
• minim 400 lei/locuitor la nivelul județului – la Consiliile Județene
• 1.200 lei/locuitor la municipii
• minim 1.450 lei/locuitor la Municipiul Bucureşti
• minim 1.350 lei/locuitor la Sectoarele Municipiului Bucureşti
• 6,3 miliarde lei – finanţarea integrală din bugetul local a cheltuielilor de asistenţă socială aferente protecţiei copilului şi persoanelor cu handicap, precum şi contribuţiile pentru personalul neclerical

În concluzie, cinetica economică a veniturilor și încasărilor în creștere susținută indică o îmbunătățire a conformării și disciplinei fiscal – bugetare. Creșterea de salarii și venituri va permite o rebalansare spre o mai corectă și echilibrată balanță socială. Bugetul pe 2019 pare construit pe aceste deziderate. România crește economic incluziv, toate categoriile se bucură acum de un nivel de trai și un standard de viață mai bun. Perspectiva acestui trend este stabilă, favorabilă și în viitor.

CHELTUIELI

• 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB – cheltuielile bugetului general consolidat
• 46,8 miliarde lei, adică 4,57% din PIB – investițiile
• 109,8 miliarde lei, adică 10% din PIB – asistența socială
• 1,3% din PIB – dobânzile aferente datoriei publice
• 102,5 miliarde lei, 10 % din PIB – cheltuieli de personal
• 46,5 miliarde lei, 4,5 % din PIB –bunuri și servicii
• 13,5 miliarde lei, 1,3 % din PIB –dobânzile aferente datoriei publice
• 30.829.261 lei – Educație
• 2% din PIB – apărare, conform angajamentelor asumate față de partenerii din NATO

*Adrian Mitroi predă comportament financiar individual și organizațional în cadrul unui program de master în finanțe aplicate.