Începutul anului 2019 a declanșat controverse fără precedent în privința sistemului bancar din România.

Citește și: Căderea Franței

Suspiciuni de aranjamente

Niciodată după 1989 nu s-au mai auzit schimburi de replici atât de tranșante pe acest subiect.

Băncile sunt acuzate că fac profituri prea mari „pe spinarea clienților”, ca un fel de vampiri ai economiei, diferențele dintre dobânzile la depozite și cele la credite fiind printre cele mai mari din Europa.

Decizia Guvernului de a introduce „taxa pe lăcomie”a fost salutată de o bună parte a opiniei publice.

La rândul lor, bancherii afirmă că ei de fapt câștigă foarte puțin, ba chiar „aduc și bani de acasă”pentru a susține sistemul, ca niște adevărați filantropi.

Furtuna s-a pornit la sfârșitul anului trecut, când Executivul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care se aplică o taxă pe activele bancare ale băncilor, în funcție de indicele ROBOR, luat în calcul la creditele în lei cu dobândă variabilă. Taxa funcționează pentru niveluri ale indicelui de la 2% în sus.

ROBOR reprezintă rata medie la care se împrumută băncile între ele. Guvernanții nu au spus-o explicit, dar au transmis subliminal mesajul: „noi știm că bancherii stabilesc ROBOR-ul de comun acord, ca fotbaliștii care aranjează scorurile, pentru a câștiga cât mai mult din dobânzile de pe piață și de aceea îi taxăm”.

Din declarațiile venite dinspre Palatul Victoria, ca și de la susținătorii coaliției aflate la putere, se poate trage concluzia că așa au gândit.

În plus, întrebat dacă se poate vorbi despre un cartel al băncilor, Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a spus că „a existat tot timpul această suspiciune”.

El a precizat că „nu a fost formulată în scris această acuzaţie”, dar a făcut referire la o „ieşire a domnului guvernator”, care „a acuzat direct 8 bănci din România că subminează, până la urmă, economia naţională”.

Vâlcov a arătat că scopul Guvernului nu este acela de a atrage cât mai mulți bani de la societățile bancare, ci de a determina o scădere a indicelui, spre avantajul populației care se împrumută.

Bancherii (și susținătorii lor) au subliniat însă că ROBOR este un rezultat al pieței, care nu poate fi manipulat.

ROBOR contra leu

Cert este însă că de la 1 ianuarie, data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență, indicele a început să coboare. În ultima zi a anului 2018, ROBOR la trei luni (luat în considerare la creditele de consum) era de 3,02%.

Apoi nu a mai trecut de 3% până la 23 ianuarie, când a înregistrat 3,03%, după care a urmat un nou salt spectaculos, la 3,11% în ziua următoare.

În același timp însă, leul a parcurs un sever trend de depreciere. Cursul euro a atins un nivel incredibil, de 4,7648 lei la 25 ianuarie, apoi a intrat pe scădere. Au izbucnit bănuieli la adresa bancherilor, exprimate cu voce tare. A fost invocat un posibil atac speculativ pe leu, sau o „răzbunare” pentru introducerea taxei pe lăcomie. Riposta a venit imediat: vinovat pentru devalorizarea monedei naționale este diletantismul guvernanților, au spus cei din Opoziție, precum și mulți din mediul de afaceri.

Citește și: Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu acuză o „avalanșă nefericită” de critici

Dialog al surzilor

Problema este că între cele două tabere nu există o adevărată comunicare instituțională.

Conform legii, una din principalele atribuţiile ale Băncii Naţionale a României (BNR) este cea de elaborare şi aplicare a politicii monetare şi a politicii de curs de schimb.

Dar banca centrală nu pare dispusă să discute fluctuațiile leului acolo unde ar fi cel mai potrivit să se dezbată această chestiune, în comisiile de specialitate din Senat, cea Economică, industrii și servicii sau cea de Finanțe-Bănci.

A fost lansată o invitație în acest sens de senatorul Daniel Zamfir. Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale, Dan Suciu, a declarat recent că „invitația care a venit la BNR este semnată de dl Zamfir în calitate de președinte al Comisiei Economice, iar din partea Comisiei Finanțe Bănci este aceeași semnătură, a dlui Zamfir, care nu reprezintă comisia care se ocupă direct de BNR”.

Daniel Zamfir a fost șeful Comisiei Economice pe vremea când făcea parte din PNL, dar legile neagreate de bănci pe care le-a inițiat (printre care cele privind darea în plată și plafonarea dobânzilor), precum și desele sale intervenții împotriva sistemului bancar, l-au împins pe Ludovic Orban, președintele principalului partid de opoziție, să îl retragă din funcție și să îl pună în locul său pe Florin Cîțu, un senator mult mai prietenos cu băncile. Supărat, Zamfir a trecut cu arme și bagaje la ALDE, iar atacurile sale la adresa bancherilor s-au întețit. Ulterior, el și-a recăpătat postul de șef al Comisiei.

Deficit de imagine

Băncile au simțit nevoia să își îmbunătățească imaginea, considerând că au ieșit destul de „șifonate”în urma acestor controverse, pe fondul viciilor de comunicare intervenite.

Banca Transilvania a transmis, prin intermediul Ziarului Financiar, că „a ajuns aici în 25 de ani de dezvoltare continuă şi responsabilă”, în care „a capitalizat profitul şi a majorat capitalul cu bani de la acţionari”, precizând că „acest lucru ne permite acum să credităm toate tipurile de clienţi, atât IMM-uri, cât şi populaţie”.

În același registru, Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a arătat că acţionarii băncilor „au adus o capitalizare de 4 miliarde de euro”, în timp ce “statul român nu a contribuit nici cu 1 euro la buna funcţionare a sistemului bancar”.

Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank România, a ținut să comenteze termenul “lăcomie”, invocat în discuții.

„Nu mă consider lacom. Îmi place să am succes, dar e primitiv să definim succesul ca “a avea mulţi bani. Ştiu cazuri de oameni care au mulţi bani, dar nu sunt respectaţi”, a spus van Groningen, la o conferință pe temă.

Cum se aplică taxa pe lăcomie

Cotele taxei pe active se calculează astfel:

1. a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este de 2-2,5 puncte procentuale, inclusiv, cota este de 0,1%;
2. b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 2,51-3 puncte procentuale, inclusiv,
   cota este de 0,2%;
3. c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 3,01-3,5 puncte procentuale, inclusiv, cota este de 0,3%;
4. d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 3,51-4,0 puncte procentuale, inclusiv, cota este de 0,4%;
5. e) dacă media trimestrială ROBOR este de peste 4 puncte procentuale, cota taxei pe active este de 0,5%.