Bugetul caprelor. Varza putredă care împacă Alianța, dar distruge România

Aseară, târziu, noaptea ca… pardon, mai pe ascuns, a fost publicat proiectul legii bugetului de stat însoțit de anexe și de documentele de fundamentare precum și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat, însoțit, de asemenea de anexele de susținere.

• Președinții Curților de Apel, îngrijorați de „atacurile fără precedent la integritatea şi stabilitatea statală a României”
• PSD l-ar putea accepta pe Eugen Tomac în funcția de premier
• ÎCCJ, atac fără precedent la guvernul Bolojan: Demonizează Justiția și transformă magistrații în ținte
• Budăi, despre Bolojan: Un om care a reușit ceea ce părea imposibil
• Primul pas către „împăcarea” sistemului de sănătate public cu cel privat

Un buget care nu are nici o legătură cu contextul în care ne aflăm, nici din perspectivă economică sau sanitară dar nici din perspectiva procedurii de deficit excesiv în care se află România și a devierii de la obiectivul pe termen mediu privind deficitul structural de maxim -1% din PIB.

Foarte mulți nu analizează aceste aspecte, însă tocmai reglementările europene sunt cele care sunt încălcate în mod flagrant de către bugetul propus de guvern, buget care pune în pericol sustenabilitatea financiară a României pe termen mediu și lung dar și accesul la fonduri europene.

Pe înțelesul tuturor, România se află în procedură de deficit excesiv din aprilie 2020 și trebuie să ajungă la un deficit de 3% din PIB până în anul 2022, potrivit deciziei Comisiei Europene. Acest fapt este recunoscut și în Strategia Fiscal-Bugetară 2021-2023 care însoțește legile bugetului propus și care dă peste cap toată construcția fiscal-bugetară pe care se bazează guvernul.

România a încheiat anul 2020 cu un deficit ESA de 9,1% din PIB, iar guvernul își propune ca în anul 2021 să aibă un deficit ESA de de 8,23%, în 2022 un deficit ESA de 6,36% iar în 2023 un deficit ESA de 4,68%.

Cu alte cuvinte deși Comisia Europeană a transmis clar României să ajungă la un deficit de sub 3% la finalul anului 2022, Guvernul sfidează Europa și își propune acest obiectiv pentru anul 2024. Acest lucru va fi taxat dur de către reprezentanții Bruxelles-ului.

În privința deficitului structural, lucrurile sunt asemănătoare, iar România deși are obligația reducerii deficitului structural cu cel puțin 0,5 pp anual, vine cu o strategie care prevede o scădere de doar 0,34 pp în anul 2021 de la 7,76% la 7,42%.

Deficite bugetare în perioada 2018-2023

Sunt chestiuni tehnice, dar sunt chestiuni care alertează, pentru că dacă Comisia Europeană nu acceptă acest plan, România nu va avea acces la fondurile europene din perioada 2021-2027.

Pe de altă parte, dacă Comisia Europeană va impune un alt calendar de implementare mai strâns cu privire la diminuarea dezechilibrelor macroeconomice, asta va însemna o austeritate și mai mare decât cea propusă prin actualul proiect de buget.

VENITURILE STATULUI, FANTEZISTE

Evident, lumea se întreabă de ce se merge pe deficite mari ? Pentru că noi nu avem oameni competenți care să știe să nu facă deficite sau să le reducă pe cele existente prin creșterea capacității de colectare a veniturilor. În fapt așa se naște eterna marotă că “nu sunt bani”. 

Realitatea este însă cu totul alta: nu avem Guvern care să își propună să colecteze 36% din PIB (media europeană este la 41%), care să se preocupe de reducerea GAP-ului de TVA (35%) a evaziunii fiscale (estimată la 11% din PIB) și de așezarea corectă a sarcinilor fiscale. Avem guverne-portofel. Încasează pasiv ce se strânge! De aceea nu avem bani.

Dar hai să vedem cum a construit bugetul de venituri actualul Guvern.

Pe vise. Și pe inconsecvență!

Guvernul își propune să crească gradul de colectare în 2021, ajungând la 32,67% din PIB, urmând ca în urmării trei ani gradul de colectare SĂ SCADĂ, ajungând la 30,96% din PIB (adică MAI PUȚIN decât în 2020).

Mi se pare cel puțin neseriozitate dincolo de invitația implicită adresată unor companii de a nu își mai plăti taxele.

Aveţi în continuare tabelul privind ponderile în PIB ale veniturilor și cheltuielilor pe care se bazează proiectul de buget. Observați cum crește brusc gradul de colectare în 2021, urmând ca ulterior să scadă.

Păi?

Proiecția indicatorilor bugetari pentru perioada 2018- 2023 (% din PIB)

Din perspectiva valorilor nominale, veniturile pe care se bazează proiectul de buget sunt prea optimiste și nerealiste din punctul meu de vedere.

Noul buget vine cu un plus de venituri de 40 de miliarde lei, din care cel puțin 15 miliarde lei sunt o utopie. Veniturile din 5G nu vor veni nici în acest an pentru că încă nu se știe cum și când se va aproba legea care se referă la acest domeniu, iar estimarea de creștere a veniturilor bugetare pe fondul creșterii economice propuse este prea optimistă raportat la stimulii economici prevăzuți în strategie.

Opinia mea este că PIB nominal nu va fi mai mare de 1090 miliarde lei, pentru că primele două trimestre ale anului 2021 sunt pe contracție economică și impredictibilitatea dată de evoluția pandemiei rămâne ridicată la care se adaugă importul de recesiune din Uniunea Europeană.

Pariul cu fondurile europene este riscant, a fost ratat și în anul 2020, iar aceste fonduri europene nu înlocuiesc constanta veniturilor fiscale unde România are o problemă structurală. Evident, rămân zone în care colectarea poate crește dar nu există măsuri de creștere a capacității de colectare.

În acest context, veniturile nu vor fi 365 miliarde lei ci de cel mult 350 miliarde lei, ceea ce creează o presiune imensă asupra deficitului care cu greu va putea fi menținut în limitele propuse.

Ponderea veniturilor

CHELTUIELILE BUGETULUI SUNT DEFECTUOS DISTRIBUITE

Bugetul pe cheltuieli este un buget menit să aducă pace în coaliție, să mulțumească pretențiile USR și UDMR, dar prin modul în care este realizat va crea dezechilibre majore în societate și economie dar mai ales va crea presiune pentru creșterea deficitului datorită unor componente de cheltuieli insuficient dimensionate.

Cu alte cuvinte, se menține risipa la îndemâna miniștrilor, prin mult iubitul instrument al cheltuielilor de bunuri și servicii și nu se dimensionează corect cheltuieli cu programe sau măsuri care privesc direct cetățenii sau economia.

În materie de economie, ajutorul de stat pentru HoReCa nu mai ajunge în economie în anul 2021 în cuantumul de 500 milioane euro ci doar 200 de milioane de euro.

La asta se adaugă și suspendarea acordării voucherelor de vacanță în anul 2021. Adică o lipsă de 350 milioane euro.

La o industrie care este în scădere cu 40% în anul 2020 și care anterior avea un aport în PIB de 1,5%. Cu alte cuvinte, condamni industria la criză continuată dar și tai resursa de redresare a PIB, aportul diminuându-se la 0,9% din PIB.

Dar nu numai HoReCa există în țara asta. Avem un deficit comercial exploziv care a depășit 18,3 miliarde euro (8,6% din PIB) ieșind din zona de suportabilitate financiară în materie de presiune aferentă pe deficitul de cont curent.

Nu există nici un program pentru creșterea producției interne nici măcar un program similar cu cel al Statelor Unite ale Americii „Buy America” care să direcționeze măcar achiziția de bunuri și servicii publice către producția internă (noi producem măști și exportăm, producem apa și exportăm, producem și energie și exportăm, producem mașini și exportăm. Problema este că importăm scump, pentru că deficitul comercial îl avem valoric și nu cantitativ).

Ar fi multe de spus în materie de cheltuieli, mai ales cu privire la cele sociale dar aici o să fiu scurt și concis: austeritate pe linie.

Scăderea puterii de cumpărare. Inflația deja a crescut la 2,6% iar prețul la energie a crescut cu 18% în ianuarie.

Peste 10 milioane de români sunt afectați de reducerea puterii de cumpărare – mai exact 10.308.213 români (1.249.624 bugetari – tăieri, 4.913.526 pensionari, pensiile îngheață iar prețurile cresc, 3.601.764 copii care nu mai beneficiază de creșterea alocațiilor și de gratuitate la transport, 543.299 studenți nu mai beneficiază de gratuitate la calea ferată). Unde s-ar fi dus banii aceștia? În consum. Cine ar fi câștigat? 94% din economie.

LUPUL ÎȘI SCHIMBĂ PĂRUL, DAR NĂRAVUL BA

Din perspectiva alocărilor pe ministere se adeverește zicala că “„Lupul își schimbă părul, dar năravul ba”. Premierul declara în trecut că „sănătatea și educația nu sunt priorități”.

Ei bine, iată că se ține de cuvânt, dar problema este că face asta în plină criză sanitară și în total haos al educației pe timp de pandemie.

Bugetul Ministerului Sănătății scade cu peste 11% în plină pandemie, cu incertitudini multiple, cu o campanie de vaccinare care merge greoi. Vom trăi probabil același film din 2020 în care, prin rectificări succesive, se vor aloca bani Ministerului Sănătății pe seama sacrificării deficitului public.

Interesant este că crește cheltuiala cu bunuri și servicii pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în timp de investițiile scad. Că așa înțeleg unii să construiască sisteme. Să sugă banii în loc să-i investească.

Educația ajunge să aibă o alocare de doar 2,5% din PIB mult prea departe de dezideratul de 6% din PIB stabilit încă din anii 2010 și în scădere de la 2,8% din PIB cât a fost în anul 2020. Asta, în contextul în care tabletele nu au ajuns la copii, școlile au toaletă în curte, investiții nu se fac, manuale nu sunt, iar totul este lăsat de izbeliște.

În schimb creștem bugetul SPP cu peste 50%. Cine are nevoie de protecție, cui îi este frică de popor?

DEFCIT MARE, DATORIE PUBLICĂ NESUSTENABILĂ

Proiectul de buget arată că se continuă guvernarea pe datorie, cu o viteză de împrumut de 800-1000 euro pe secunda. Datoria publică va exploda și va ajunge la 55% din PIB adică la 125 miliarde euro.

Se confirmă faptul că anul trecut datoria a ajuns la 47,7% din PIB ajungând astfel la un record istoric de 100 miliarde euro!

Ei bine, anul acesta vom adăuga încă 25 de miliarde euro la acestă datorie.

Aici atrag atenția că Guvernul greșește când spune că deficitul de 80 miliarde lei (16 miliarde euro) va duce plafonul datoriei publice la 55% din PIB. În mod normal, pe acest deficit public, plafonul ar trebui să urce la 51,62% din PIB.

Diferența de până la 55% (3,4 pp) reprezintă ce?

Eu înțeleg că reprezintă diferența de deficit, acel deficit care va apărea la rectificări. Ceea ce este dezastruos. Nu poți veni din nou cu deficit de 10%.

Deci, ori avem de-a face cu o neseriozitate în prezentarea plafoanelor datoriei publice, ori ni se pregătește ceva care va arunca finanțele publice ale României în aer.

Mai remarc ceva și închei:

Guvernul vine cu o utopie. Aceea că ulterior anului 2021 va menţine datoria publică la 55% din PIB. Păi PIB nominal ulterior nu crește mai rapid decât valoarea deficitului astfel încât efectul să fie neutru. Așa că, ori se minte în strategia fiscala bugetară, iar datoria va sări de 60% din PIB în anul 2022, ori cei care au făcut proiectul habar nu au să coreleze datele.

Oricum ar fi, a venit iarna! Iarna adevărată cu care vom traversa întreg anul!