Două trenuri cu destinație diferită: München și Moscova. România rămâne în gara speranței și a deznădejdii!

Cu pâine, circ și mult zgomot pentru nimic, guvernarea și opoziția de „amorul artei” continuă să rămână captive în strategia învrăjbirii și acutizarea tensiunilor interne, abordare deficitară pentru România. Decuplată de la miza resetării Agendei la nivel global, țara noastră se confruntă deja cu o criză economică și socială, însă nu este exclus să apară la orizont o criză de politcă externă, în pofida inițiativelor și demersurilor de susținere a Vecinătății Estice a UE.

• Când statul susține industria de apărare națională: Turcia furnizează 65% din dronele armate utilizate la nivel mondial și vrea să-și crească exporturile de echipamente militare
• Avocații avertizează că „fără grefieri nu există justiție eficientă”
• Rafinăria Petrotel e ținută închisă, în timp ce se importă cantitatea de combustibili care s-ar putea produce aici. Pentru cine lucrează Guvernul Bolojan?
• La Bruxelles se negociază o nouă taxă care ar putea crește prețul la combustibili cu până la 15%. Ce poate face România
• Eugen Tomac începe consultările cu partidele pentru formarea unui guvern

Accelaratul transatlantic care duce la München, inima și rațiunea Europei

După patru ani complicați pentru Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, revitalizarea și rebranduirea Parteneriatului Transatlantic au readus în prim-plan energia și optimismul în discursurile rostite pe axa Bruxelles-Washington. Pe cele două maluri ale Oceanului Atlantic, discursul populist, extremist și antisistem și-a pierdut forța și capacitatea de mobilizare.

În vremuri de criză, coeziunea și solidaritatea și-au recăpătat sensul de odinioară, UE și SUA regăsind un scop comun pentru a face față la provocările pandemiei de coronavirus. La nivel declarativ, după ce Donald Trump a părăsit Casa Albă, partenerii transatlantici împărtășesc, din nou, o viziune comună cu privire la rolul NATO și la Parteneriatul Transatlantic.

Diplomația și compasiunea promovate de Biden au retrezit UE din amorțire, însă falia dintre Occident și Grupul de la Visegrád va deveni, în scurt timp, mult mai vizibilă! Este iluzoriu să ne așteptăm ca toate statele membre UE să susțină revitalizarea Parteneriatului transatalantic și consolidarea cooperării cu SUA. Să nu uităm de Ungaria și Polonia!

Din peronul de la linia 1, cu entuziasm și speranță, trio-ul SUA-Germania-Franța a pornit locomotiva redresării și revigorării economice, sociale și politice, după ce în ultimii patru ani au bătut pasul pe loc și au indicat direcții diferite de dezvoltare. Chiar dacă nu există o suprapunere în totalitate a viziunilor, liderii celor trei state au convenit asupra destinației: München, pentru a dărâma (simbolic) „zidul invizibil” care desparte UE și SUA.

Nostalgia după măreața și temuta Moscovă

„Să lase-orice speranță cine-a’ntrat!” Îndemnul scris deasupra intrării în „Infernul” lui Dante constituie laimotivul relației statelor din UE și vecinătate cu Rusia. În prezent, Ungaria, Belarus și Turcia întrețin o relația mai apropiată cu regimul de la Kremlin.

În timp ce Ungaria lui Viktor Orban a achiziționat în ianuarie 2021, două milioane de doze de vaccin Sputnik V, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au discutat despre implementarea „unor proiecte energetice comune majore”, în cadrul unei discuții telefonice din 18 februarie 2021, informează kremlin.ru. Cei doi șefi de stat au analizat perspectiva extinderii cooperării în domeniul combaterii răspândirii coronavirusului, „inclusiv a posibilelor aprovizionări cu vaccinuri rusești de către Turcia și organizarea producției acestora acolo”.

Aflat la Soci în vizită de lucru, Președintele Aleksandr Lukașenko, a avut luni, 22 februarie 2021, o întrevedere cu tovarășul Putin, în cadrul căreia au discutat despre sprijinul financiar acordat Belarusului pentru adoptarea unui „răspuns comun la amenințările emergente, inclusiv la adresa securității militare”, informează pagina Administrației Prezidențiale din Belarus.

„Mecanismele interacțiunii noastre au fost puse la punct, funcționează bine. Colegii noștri comunică între ei în fiecare zi și abordează anumite probleme cu care ne confruntăm. Mă bucur să spun că rămânem dedicați la nivelul înalt de cooperare, parteneriat strategic și relații aliate.”

a declarat Vladimir Putin în cadrul întrevederii cu Aleksandr Lukașenko.

Aceste demersuri delimitează, mult mai vizibil, sferele de influență ale Rusiei în regiune. Prin intensificarea cooperării între regimurile autoritare din Europa, o nouă locomotivă poate străbate continentul european, cu destinația finală: Moscova. Să nu uităm că un astfel de tren a avut cândva viteză…

România a rămas în stradă, după ce a ratat Acceleratul transatlantic

Pentru țara noastră, nu există două opțiuni! Stat membru al UE și al NATO, România s-a poziționat, în repetate rânduri, de partea susținerii Parteneriatului Transatlantic. Mai mult, a sprijinit Vecinătatea Estică a UE și, în mod special, Republica Moldova, în procesul de europenizare. Eforturile diplomatice privind aderarea la Spațiul Schengen și ridicarea MCV sunt însă umbrite de realitatea internă, marcată în fiecare zi de noi proteste.  

Am rămas în gară, așteptând ca mult promisele reforme să acționeze în beneficiul cetățenilor, fie că sunt medici, profesori, mineri, studenți sau polițiști de penitenciare. Să ne trezească cineva când vom obține biletul de urcare în Acceleratul transatlantic, la clasa I. Poate ne va duce, în sfârșit, în Spațiul Schengen și ne va permite să zărim îndepărtata Zonă Euro.