Finlanda a devenit, oficial, al 31-lea stat membru NATO

După 30 de ani de nealiniere militară, prin aderarea la NATO, Finlanda, care a fost invadată de Uniunea Sovietică în 1939, dublează lugimea frontierei cu Rusia a Alianţei Nord-Atlantice. Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Nicolae Ciucă au felicitat aderarea Finlandei, precizând că, astfel, NATO a devenit mai puternică.

• Triumful Rusiei în Franța. A câștigat și s-a prăbușit în genunchi
• Cine va securiza Neptun Deep, care nu e în apele teritoriale ale României? Specialist: Probabil am avea o bâlbă colectivă!
• Ionuț Lupescu, regrete după 28 de ani
• Nicuşor Dan a convocat o şedință la Constanța după explozia dronei ucrainene în Port. Ce s-a decis
• În România, ponderea cheltuielilor cu echipamente în bugetul apărării s-a dublat între 2014 și 2025, iar în valori absolute creșterea depășește 300%

„România felicită Finlanda pentru faptul că a devenit astăzi a 31 ţară membră a NATO! În faţa unor provocări fără precedent din regiunea noastră, unitatea şi solidaritatea vor predomina mereu. Alianţa noastră este acum mai puternică!”, a scris Klaus Iohannis, pe Twitter.

Premierull Nicolae Ciucă a precizat că aşteaptă ca şi Suedia să devină, în curând, membru cu drepturi depline în Alianţa Nord-Atlantică.

„Guvernul României salută aderarea oficială a Finlandei la NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie! Dreptul suveran al ţărilor de a-şi alege angajamentele de securitate le face mai sigure şi consolidează Alianţa. După decizia istorică de anul trecut de a invita Finlanda şi Suedia să devină state NATO am văzut cel mai rapid proces de ratificare din istoria modernă a Alianţei, iar România a fost între primele ţări care au deschis calea acestora către statutul de membru. ”, a scris Nicolae Ciucă, pe Facebook.

Reacții internaționale, după aderarea Finlandei la NATO

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat, azi, că Finlanda este acoperită de articolul 5 al Tratatului NATO, după aderarea la organizaţie, în timp ce preşedintele Sauli Niinisto a spus că el şi concetăţenii săi au sentimentul că trăiesc într-o lume mai stabilă.

„Finlanda are cei mai puternici aliaţi din lume. Putin a vrut să menţină uşa închisă la NATO. Astăzi îi arătăm că a eşuat. În loc de mai puţin NATO, a realizat mai mult NATO”, a spus Stoltenberg într-o declaraţie comună cu preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, potrivit Agerpres.

„Este o zi măreaţă pentru Finlanda şi o zi importantă şi pentru NATO. Vreau să văd că procesul de extindere de la 30 la 31 va fi urmat de trecerea la 32. Facem tot ce putem, împreună cu aliaţii, pentru a obţine aderarea cât mai rapidă a Suediei, care este foarte importantă pentru Finlanda”, a spus Niinisto.

El a recunoscut că se simte uşurat după realizarea aderării la NATO, dar a menţionat că întreg procesul nu a fost atât de dur, pentru că ţara sa a cooperat mereu foarte bine cu NATO.

„Ne-am dezvoltat mereu capabilităţile lucrând împreună cu NATO, an de an, aşa că nu este nimic atât de nou. Nu cred că în viaţa de zi cu zi oamenii văd foarte multe schimbări. Dar avem mai mult sentimentul că trăim într-o lume mai stabilă”, a mai spus preşedintele Finlandei.

„Finlanda a devenit o membră deplină a Alianţei şi va participa la toate întâlnirile şi structurile Alianţei. Dar cel mai important este că Finlanda va fi acoperită de garanţiile de securitate ale NATO, de articolul 5 al Tratatului NATO”, a subliniat şi secretarul general al NATO.

Ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavisto, a semnat documentul aderării şi i l-a înmânat secretarului de stat american, Antony Blinken.

Rusia anunță contramăsuri

Rusia nu va lăsa fără răspuns aderarea Finlandei la NATO, ceea ce reprezintă o nouă escaladare a relaţiilor cu Alianţa Nord-Atlantică, a declarat, azi, Kremlinul, promiţând „contramăsuri” şi calificând extinderea Alianţei Nord-Atlantice drept o „atingere la securitatea” Rusiei, informează EFE şi AFP.

„Este o nouă agravare a situaţiei. Extinderea NATO este o atingere la securitatea noastră şi la interesele naţionale ruse”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

„Aceasta ne constrânge să adoptăm contramăsuri pentru a ne asigura securitatea”, a continuat el, adăugând că Moscova va acţiona în funcţie de modul în care NATO va „exploata teritoriul finlandez” şi dacă îşi va desfăşura infrastructura în apropierea frontierei ruse.

„Vom urmări atent ce se petrece în Finlanda, modul în care aceasta ne ameninţă. Măsurile vor fi luate în funcţie de aceasta. Armata noastră va reacţiona în timp util”, a afirmat Peskov, indicând că vor fi măsuri capabile să asigure securitatea Rusiei la nivel ‘tactic şi strategic’. Referitor la natura acestor măsuri, Peskov s-a limitat să spună că „vor fi cele considerate necesare” de Moscova.

Alianţa Nord-Atlantică este considerată de Moscova una din principalele ameninţări la adresa securităţii sale. Voinţa afişată de Kiev de a se alătura NATO a fost, de altfel, unul din motivele invocate de Rusia pentru a-şi justifica ofensiva împotriva Ucrainei. Cazul Finlandei diferă mult de aspiraţiile Ucrainei de a adera la blocul euro-atlantic, a afirmat totodată Peskov.

„Situaţia cu Finlanda este radical diferită de cea cu Ucraina”‘, a reiterat el.

„Finlanda nu a devenit niciodată anti-Rusia şi noi nu am avut nicio dispută cu ea. Aderarea sa la NATO nu va putea decât să afecteze natura relaţiilor noastre, căci Alianţa este o organizaţie neprietenoasă, ostilă în mai multe privinţe faţă de Rusia”, a afirmat Peskov.

Ministrul-adjunct de externe al Rusiei, Aleksandr Gruşko, declarase anterior că Moscova va răspunde, la aderarea Finlandei la NATO, prin consolidarea potenţialului său militar la graniţa sa de vest şi nord-vest.

În acelaşi timp, Gruşko a adăugat că, în cazul în care ,,forţe şi mijloace ale altor ţări NATO vor fi desfăşurate în Finlanda’, vor fi luate ,,măsuri suplimentare” pentru a se asigura securitatea militară a Rusiei. La rândul său, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că aderarea Finlandei la NATO, în calitate de cel de-al 31-lea membru şi intensificarea activităţilor NATO în apropierea frontierelor Rusiei şi Belarus, creează riscul unei extinderi majore a conflictului în Ucraina, potrivit EFE.

„NATO pune în aplicare un ansamblu de măsuri pentru a spori pregătirea de luptă a forţelor armate comune, îşi intensifică antrenamentele de luptă şi activităţile de recunoaştere în apropierea frontierelor Rusiei şi Belarusului”, a declarat Şoigu în faţa conducerii forţelor armate ruse.

„Desigur, toate acestea creează riscuri de extindere semnificativă a conflictului, dar nu vor afecta rezultatul operaţiunii speciale’, a adăugat el, referindu-se la campania militara rusă în Ucraina.

Prin aderarea la NATO, Finlanda finalizează o schimbare istorică a politicii sale de securitate, despre care şeful Alianţei, Jens Stoltenberg, spune că a fost declanşată chiar de invazia pe care liderul rus, Vladimir Putin, a decis-o în Ucraina, relatează Reuters.

„Preşedintele Putin a avut ca obiectiv declarat al invaziei Ucrainei să obţină mai puţin NATO”, a declarat Stoltenberg reporterilor la sediul NATO din Bruxelles, cu câteva ore înainte ca Finlanda să devină oficial al 31-lea membru al Alianţei. „El obţine exact opusul. Finlanda astăzi şi, în curând, şi Suedia vor deveni membre cu drepturi depline ale Alianţei”, a declarat Stoltenberg.

Cum răspunde NATO, după reacțiile Moscovei

Ca răspuns la ultimele anunţuri ale Moscovei, Stoltenberg a declarat că NATO îşi evaluează în mod constant propria poziţie, organizând mai multe exerciţii şi având o prezenţă mai mare în regiunea nordică. De asemenea, el a minimalizat promisiunea lui Putin de a amplasa arme nucleare tactice în Belarus.

„Până acum, nu am văzut nicio schimbare în postura nucleară a Rusiei care să necesite schimbări în postura noastră, dar vom rămâne vigilenţi, vom monitoriza îndeaproape ceea ce fac şi vom lua măsurile necesare pentru a ne asigura întotdeauna că avem o descurajare credibilă pentru toţi aliaţii noştri”, a spus secretarul general al NATO.

În cadrul unei ceremonii încărcate de simbolism, această ţară nordică, care împarte o frontieră de 1.300 de kilometri lungime cu Rusia, devine al 31-lea stat membru al Alianţei, în ziua în care a luat naştere, la 4 aprilie 1949.

Însă recenta invazie a Rusiei într-un alt vecin, Ucraina, care a început în februarie 2022, i-a făcut pe finlandezi să caute securitatea sub umbrela pactului de apărare colectivă oferită de NATO, care stipulează că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor membrilor. Suedia a trecut printr-o transformare similară în gândirea de apărare iar Stockholm și Helsinki au aplicat împreună anul trecut pentru a se alătura NATO. Însă aplicația Suediei a fost blocată de Turcia și Ungaria.  După ce ambele țări au aprobat aplicația Finlandei săptămâna trecută, ultimul pas formal în privința drumului pe care se află Helsinki va veni când ministrul de externe Pekka Haavisto înmânează documentul de accedere către oficialii guvernamentali americani la Bruxelles.  Steagul Finlandei va fi ridicat în fața sediului NATO alături de cele ale celorlalte 30 de state membre ale alianței înainte de întrunirea miniștrilor de externe NATO.

„Toţi suntem de acord că aderarea Suediei trebuie să aibă loc rapid”, a spus Stoltenberg, referindu-se la cealaltă ţară nordică care a făcut cerere de aderare. El a arătat totuşi că deciziile de ratificare a unor noi state membre la organizaţie sunt individuale şi că „nu luăm decizii în numele parlamentelor aici la NATO”.

„De când am luat decizia de a invita Suedia să devină stat aliat NATO am lucrat la integrarea Suediei în infrastructurile noastre. Procesul nu a fost întârziat de procesul de ratificare şi va continua, chiar şi după ce Suedia devine membru deplin”, a explicat Stoltenberg.

„Nu trebuie afirmat că dacă ratificarea nu se încheie, nimic nu se întâmplă. A început să se întâmple de când i-am invitat”, a subliniat secretarul general al NATO.

El a ţinut să precizeze că Suedia nu e abandonată pentru că nu a putut adera la NATO, alături de Finlanda, şi că „Suedia este pe cât se poate de aproape de statutul de membru deplin” al organizaţiei.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan bloca, în mai 2022, intrarea în NATO a Finlandei şi a vecinei acesteia Suedia. Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa teroriştilor kurzi, refugiaţi în această ţară, cerând extrădarea acestora. Incendierea unui exemplar din Coran de către un extremist în capitala suedeză, în ianuarie, a condus la suspendarea convorbirilor între Ankara, Helsinki şi Stockholm. Ulterior, şeful statului turc a lăsat să se înţeleagă că Turcia este pregătită să ratifice separat aderarea Finlandei, cu toate că iniţial cele două ţări nordice doreau să avanseze împreună în procesul de integrare euroatlantică.