Generația fără Bac, la putere

Încotro ne îndreptăm, ce se va alege de generația fără studii superioare și unde ne aflăm comparativ cu ceea ce se petrece la nivel european?

Din 200.000 de elevi care au absolvit liceul anul acesta, 50.000 au decis să nu susţină examenul de Bacalaureat. Pe lângă aceștia, avem deja 100.000 de elevi care nu au reușit să treacă Bac-ul anul trecut. În plus, după aflarea rezultatelor din iulie, alte câteva zeci de mii de elevi picați în această vară vor îngroșa rândurile „absolvenților de clasa a XII-a fără diplomă de Bacalaureat”. O situație mai mult decât îngrijorătoare, care va marca viitorul societății românești.

Măsuri noi, de anul viitor

Cum s-a ajuns aici și ce soluții există pentru deblocarea situației ne explică ministrul Educației, Remus Pricopie. „Absenteismul de la Bac din ultimii ani vine, pe de-o parte, pe fondul seriozității cu care s-a organizat examenul. Pe de altă parte, a fost descurajant pentru absolvenți și faptul că subiectele nu au fost întotdeauna corelate cu ceea ce elevii au învățat la școală”, a declarat, pentru Q Magazine, ministrul Educației. „Pe 8 iulie, ziua în care se vor afișa rezultatele, vom analiza dinamica acestor date, vom căuta să înțelegem cauzele rezultatelor slabe, dintre care am identificat deja câteva. De exemplu, una dintre cauze este că din clasa a IX-a până în clasa a XII-a, nimeni nu verifică sistemul din punctul de vedere al rezultatelor. Nu există niciun fel de testare – nu mă refer la evaluarea elevului, ci la evaluarea sistemului. De aceea dorim ca de la anul să introducem simularea la Bacalaureat unitar pe țară în clasa a XII-a și, o noutate pentru România, simulare pentru examenul de Bacalaureat cu un an înainte de examenul de Bacalaureat”, a mai precizat Pricopie.

Promovabilitatea la Bac, un dezastru european

Interesant este că deși jumătate dintre elevii noștri nu reușesc să treacă examenul de Bacalaureat, România nu stă deloc rău la nivel continental, spune Pricopie: „Am cerut Institutului de Științe ale Educației să facă o analiză comparativă cu promovabilitatea în alte țări europene și am aflat că promovabilitatea la Bac nu este nicăieri foarte mare. Dimpotrivă, noi am avut o promovabilitate foarte ridicată. Asta nu înseamnă însă că sunt mulțumit cu cifrele de anul trecut. Promovabilitatea la nivelul celor care finalizează cursurile în anul respectiv este de 50%. Cu toate acestea, un procent de 50% este unul mic.”

Primele manuale digitale, în ianuarie

Cât privește aprobarea noilor manuale școlare și, mai ales, utilitatea manualelor digitale, ministrul Educației spune că adaptarea la ceea ce se întâmplă azi, dar mai ales la ceea ce urmează să se întâmple este mai mult decât necesară. „Unele dintre manualele pe care le folosim astăzi în școală au fost scrise în ’98, în 2000. Ca urmare, nu este o chestiune de opțiune, nu se pune problema dacă vrem sau nu vrem, ci suntem obligați să le schimbăm. De fapt, trebuia să le schimbăm de mult. Au fost câțiva miniștri care au reformat manualele, vorbim de perioada domnului ministru Marga, vorbim de perioada doamnei ministru Andronescu. Au fost eforturi extraordinare. Înainte de a vorbi de schimbarea manualului, trebuie să vorbim însă de curriculum, adică ceea ce ne propunem noi ca elevii să învețe la un anumit nivel de formare. Și atunci, am făcut acest lucru la nivelul învățământului primar. Curriculum este aprobat deja până în clasa a patra. Suntem într-un proces foarte avansat de a schimba curriculum claselor V-VIII și apoi vom merge pe clasele IX-XII. Odată stabilit și acest lucru, te gândești cam cum ar arăta manualul unui elev în 2017, 2020. Și atunci nu ai cum să nu iei în calcul tehnologiile care au avansat enorm în ultimul deceniu. Decizia pe care noi vrem să o adoptăm, pe care am avansat-o la minister şi am supus-o dezbaterii publice, e aceea de a avea simultan manuale clasice şi manuale digitale. Noi insistăm ca manualele să fie în format digital pe internet, în liber acces pentru toată lumea. Cel mai probabil, vom avea primele manuale digitale în ianuarie. Deocamdată, conceptul nu va fi pentru calculatorul şi tableta de acasă, ci pentru predatul în clasă. În concluzie, reforma manualelor se va face într-un ritm normal, un ritm care să poată fi acceptat și de profesori și de sistem,  și de copii și de părinți”, a mai declarat Remus Pricopie pentru Q Magazine.

50 de milioane de euro, ajutor de șomaj pentru elevi

Slaba promovabilitate și renunțarea benevolă la Bacalaureat îi transformă pe cei 150.000 de absolvenți în șomeri. O nouă generație de șomeri care îngroașă listele stufoase ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Teoretic vorbind, dacă toţi aceştia ar cere ajutor de șomaj, statul ar fi obligat să le plătească o indemnizație de 250 de lei pentru fiecare, pe o perioadă de şase luni. Asta ar însemna un efort bugetar de aproximativ 50 de milioane de euro (peste 225 de milioane de lei), bani pe care Ministerul Muncii ar trebui să-i asigure pentru plata șomajului absolvenților de liceu fără diplomă de Bacalaureat pentru o perioadă de jumătate de an. „În ceea ce-i privește pe cei care nu reușesc să treacă Bac-ul, deocamdată nu există foarte multe măsuri pentru a veni în sprijinul lor. Totuși, în momentul de față, legislația permite înscrierea la o școală postliceală fără examenul de Bacalaureat”, a  mai declarat, pentru Q Magazine, ministrul Educației.

Falimentul universităților

Un alt efect secundar al nepromovabilității alarmante este falimentarea universităților. Dacă până în urmă cu doar câțiva ani se anunța o concurență acerbă la facultățile de stat, unde existau câte cinci sau chiar zece candidați pe un loc, mai nou, universitățile fac eforturi disperate pentru a-i atrage pe tineri să le urmeze cursurile. Cum la unele instituţii locurile disponibile sunt de două ori mai multe decât numărul absolvenților cu diplomă, nu e de mirare că între universitățile de stat și cele private se dau adevărate lupte pentru înregimentarea viitorilor studenți. Astfel, unele școli au redus taxele ori au introdus plata în rate, în timp ce altele au făcut meditații gratuite cu cei respinși în prima sesiune pentru a le facilita accesul în a doua. Căci miza este într-adevăr uriașă, zeci de milioane de euro care dispar din conturile facultăților, odată cu diminuarea drastică a numărului de studenți.