George Soros transferă 18 miliarde de dolari ong-urilor pe care le-a fondat

Soros și-a păstrat un rol activ în conducerea Fundației pentru o Societate Deschisă (FSD), care are filială și în România. Printre membrii conducerii fundației-mamă se numără și fiii lui, Alexander și Jonathan. Înainte de a face donația considerabilă, Soros a restructurat actuala conducere a FSD. L-a înlocuit pe președintele în exercițiu, Chris Stone, un expert în criminalitate judiciară, cu Patrick Gaspard, un diplomat american de origine congoleză.

Fundația lui George Soros funcționează din 1979 și are filiale în 120 de țări, care au primit până acum donații de la omul de afaceri în valoare de 14 miliarde în total, în jur de 700-800 de miliane de dolari anual.

La început, Fundația Soros a susținut lupta împotriva apartheid-ului în Africa de Sud, iar odată cu căderea comunismului a finanțat programe și burse pentru sprijinirea tranziției de la comunism către ”societatea deschisă”, sintagma lansată de cărțile lui Karl Popper.

George Soros a fost acuzat de guvernele mai multor țări că se amestecă în lupta politică internă.

În 1992, Marea Britanie l-a acuzat că, prin speculațiile pe bursă, în care investise peste 1 miliard de dolari, a determinat prăbușirea lirei sterline. În Rusia, Fundația Soros a fost expulzată.

În timpul alegerilor prezidențiale de anul trecut din SUA, George Soros a finanțat masiv campania lui Hillary Clinton și a făcut speculații la bursă împotriva alegerii lui Donald Trump. În urma rezultatului la vot, Soros a pierdut peste 1 miliard de dolari. Se pare că FSD se va concentra în activitatea viitoare pe lupta împotriva administrației Trump, după declarațiile noului președinte al fundației, Patrick Gaspard.

Fundația Soros a anunțat, la finele săptămânii trecute, că nu este implicată în finanțarea separatiștilor catalani, după ce autoritățile spaniole l-au acuzat pe miliardarul american de origine maghiară că s-ar afla în spatele mișcării care a organizat referendumul de secesiune. Filiala din Barcelona a FSD este una dintre cele care au primit donații considerabile de la fundația-mamă în ultimii doi ani.

În Ungaria, a fost declarat persona non grata de Guvernul lui Viktor Orban, fiind considerat unul dintre dușmanii regimului. În Israel a stârnit critici din partea premierului Benyamin Netanyahu, fiind un critic angajat și fervent la adresa guvernării actuale.

În ultima sa carte, ”Tragedia Uniunii Europene”, Soros pledează pentru deschiderea granițelor europene pentru primirea refugiaților din Orientul Mijlociu și acuză tendințele xenofobe în creștere în țările europene, despre care avertizează că vor duce la pulverizarea Uniunii.

În România, Fundația Soros a funcționat din 1990 sub cele două denumiri – Fundația pentru o Societate Deschisă, este cea de-a doua denumire – și s-a implicat în susținerea unor personalități publice de dreapta și a unor programe de susținere a statului de drept. În România, Soros a fost acuzat de guvernele de stânga că ar fi implicat în sprijinirea unor politicieni, personalități publice și chiar partide de dreapta.

Soros și-a câștigat cea mai mare parte a averii din speculații la bursă și din minerit, fiind unul dintre cei mai mari investitori din lume în exploatarea aurului, argintului și a pietrelor prețioase. A fondat mai multe societăți multinaționale care au exploatat zăcăminte prețioase în Africa.

A fost partener, la un moment dat, cu Beny Steinmetz, al doilea cel mai bogat israelian din lume. Au exploatat împreună aur și diamante, în câteva companii, printre care și Gold Corporation, compania canadiană care a concesionat drepturile de exploatare a aurului și a argintului de la Roșia Montană. În urma unor speculații ale lui Soros pe bursă, care presupuneau preluarea ostilă a majorității acțiunilor din Gold Corporation, finanțatorul FSD a fost eliminat din parteneriatul cu Steinmetz.

În timpul scandalului legat de opoziția la proiectul de exploatare Roșia Montană de către firma canadiană, condusă de Steinmetz, au existat acuzații la adresa lui Soros că s-ar afla în spatele organizării acțiunilor susținute de ”Salvați Roșia Montană”, ”Active Watch-Romania” (finanțată oficial de George Soros), precum și de personalități publice care de-a lungul timpului au făcut parte din Consiliul FSD local, cum ar fi Renate Weber, Monica Macovei și Alina Mungiu.

În timpul crizei economice care a început în 2008 din cauza speculațiilor financiare în domeniul imobiliar, cu instrumente bancare sofisticate, George Soros și-a sporit averea – a investit mare parte din bani pe acumulare de aur în lingouri, astfel că ajunsese să dețină aur în natură, în 2010, mai mult decât dețineau Banca Angliei sau Banca Indiei (tezaurele cele mai bogate în aur din lume).

Soros a continuat să facă speculații prin fonduri de investiții, astfel că, anul trecut, în timpul alegerilor prezidențiale din SUA, a schimbat din nou filosofia de afaceri – și-a vândut cea mai mare parte a participațiilor pe care le deținea în copaniile de exploatare a aurului.

La George Soros există o mare necunoscută – care îi este ideologia – dacă urmărești discursul, ești tentat să spui să este, fără tăgadă, un om de stânga, un înverșunat apărător al corectitudinii politice, mai cu seamă al promovării drepturilor minorităților de orice fel. Dacă îi urmărești afacerile, l-ai pune în galeria libertarienilor, a celor care vor retragerea statului din mai toate cele și a lipsei mecanismelor de control, îndeosebi al afacerilor.