Preşedintele Klaus Iohannis pare tot mai decis să instaureze „Guvernul lui”, iar aparatul său funcţionăresc anunţă deja „dezastruoasa moştenire”, ca să poată da vina pe coaliţia PSD-ALDE pentru măsurile care vor fi adoptate. Exact cum a procedat acum 10 ani Guvernul Boc, „al lui Traian Băsescu”.
Astfel, Cosmin Marinescu, consilier pe probleme de politici economice și sociale al președintelui României, ne atrage atenţia, pe blogul propriu, că „suntem singura ţară din Uniunea Europeană al cărei deficit bugetar începe cu cifra 3”.
Într-adevăr, România are un deficit bugetar de 3,0%, deci se situează la limita criteriului adoptat prin Tratatul de la Maastricht, cu cel mai mare nivel din UE.
Acesta a fost exact calul de bătaie al Executivului condus de Emil Boc. Cabinetul anterior, cel condus de Călin Popescu Tăriceanu, „a făcut deficitul mare”. Şi noii veniţi trebuia să repare greşelile celor plecaţi.
Boc a făcut deficitul şi mai mare
Dacă vom consulta datele Oficiului european de statistică Eurostat, vom constata că în 2008, ultimul an al guvernării Tăriceanu, deficitul bugetar era mare, 5,4%, într-o perioadă în care şi ţări dezvoltate se situau la cote ridicate, de exemplu Spania avea 4,4%, iar Marea Britanie 5,2%. Cu un an înainte, în 2007, România se situa la 2,7%.
Anul următor însă, în 2009, Guvernul Boc „a făcut deficitul şi mai mare”, mult mai mare, de 9,1%. An de criză, când Spania avea să urce la 11%, iar Marea Britanie la 10,1%.
Astfel că în 2010 Emil Boc a procedat la tăieri de salarii şi ar fi scăzut şi pensii, dacă nu i-ar fi permis Curtea Constituţională. Rezultatul? Tot un deficit bugetar mare, de 6,9%, în timp ce Spania a coborât la 9,4%, iar Marea Britanie la 9,3%.
În 2011, al treilea an de guvernare Boc, România ajunge la un nivel mai mic, de 5,4%, atât cât era şi în ultimul an al mandatului Tăriceanu. Pentru comparaţie – Spania 9,6%, Marea Britanie 7,5%. Aşadar abia în al treilea an, Guvernul Boc „reuşeşte” să atingă un deficit atât de mic cât a avut în ultimul său an Guvernul Tăriceanu, cel mult criticat pe motivul „deficitului mare”.
Datoria a explodat 2009-2011
Dar Emil Boc nu s-a mărginit numai să taie salarii. A mai procedat şi la împrumuturi. O privire pe evoluţia datoriei guvernamentale, tot conform Eurostat, ne arată că Executivul precedent îi lăsase un nivel de numai 12,4% din Produsul Intern Brut (PIB), la finele lui 2008. Trei ani mai târziu, datoria guvernamentală aproape se triplase, astfel că la sfârşitul lui 2011 ajunsese la 34,2%.
Ce avem acum, după şapte ani de guverne în care PSD „a făcut legea”, colaborând cu PNL sau ALDE, în diverse formule? Un deficit bugetar de numai 3%. Într-adevăr, situaţia economică internaţională e alta, criza a trecut demult. Spania a avut anul trecut un deficit de numai 2,5%, după ani de zile în care „a trecut pragul Maastricht”: 7,0% în 2013, 6,0% în 2014, 5,3% în 2015, 4,5% în 2016, 3,1% în 2017. În toată această perioadă, România s-a aflat sub prag, cu deficite bugetare de, respectiv 2,2%, 1,3%, 0,7%, 2,7%, 2,7%.
De asemenea, are la finele lui 2018, o datorie guvernamentală de numai 35% din PIB, una dintre cele mai mici din UE, şi aflată practic la nivelul la care ne-a adus Guvernul Boc. Au datorii mai mici numai Estonia (8,4%), Luxemburg (21,4%), Cehia (32,7%), Danemarca (34,1%), Lituania (34,2%). Pentru comparaţie, Germania are 60,9%, Marea Britanie 86,8%, Spania 97,1%, Franţa 98,4%, Italia 132%.













































