Lovitură de la CCR. Decizia este definitivă și obligatorie

CCR a decis marți, cu unanimitate de voturi, că prevederea legală care îi permite președintelui României să prelungească cu până la un an mandatul șefului Statului Major al Apărării, este neconstituțională.

„Plenul Curții Constituționale (…) s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituționalitate a dispoziţiilor art.39 alin.(5) din Legea nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naționale”, se arată în comunicatul CCR.

Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei.”

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma ”cu posibilitatea de prelungire cu până la un an” din cuprinsul art.39 alin.(5) din Legea nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituțională.

Curtea a reținut, în esență, că sintagma menționată este lipsită de claritate și încalcă astfel dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție, întrucât nu prevede condițiile și procedura de urmat pentru prelungirea mandatului șefului Statului Major al Apărării. Revine legiuitorului obligația de a stabili în mod clar aceste aspecte.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională”, a transmis CCR.

Pe 1 martie, Curtea de Apel Bucureşti a sesizat CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate articolului din legea MApN care reglementează numirea șefului Statului Major General.

Sesizarea CCR a fost dispusă în cadrul procesului în care Ministerul Apărării a solicitat anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă.

• În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
• 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
• Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
• Nadia, Steaua României
• Când ne dezvelim genunchii…

Pe 29 martie, Curtea de Apel a respins acțiunea prin care Ministerul Apărării cere anularea decretului de numire a generalului Nicolae Ciucă în funcția de șef al Statului Major al Armatei.

Instanța de contencios administrativ a obligat Ministerul Apărării la plata sumei de 900 de lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 29 decembrie că a respins în cadrul ședinței CSAT propunerile ministerului apărării și că a prelungit mandatul generalului Nicolae Ciucă.

Propunerea n-a ajuns să fie discutată, întrucât șeful statului s-a opus artificiului juridic propus de Guvern pentru ca generalul Dumitru Scarlat (53 de ani) să îndeplinească condițiile legale pentru a putea fi numit la șefia Statului Major al Armatei.

Decretul de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă la șefia Statului Major al Armatei a fost publicat a doua zi în Monitorul Oficial.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

„Am făcut o plângere prealabilă pentru a ataca acel decret, care din punctul nostru de vedere s-a făcut ilegal. Instanţa este cea care va stabili acest lucru. Nu ministrul Apărării doreşte schimbarea şefului Statului Major al Apărării, ci discutăm de o încetare a mandatului după patru ani de zile, cu posibilitatea prelungirii cu până la un an de zile. Experienţa pe care am urmărit-o în MApN, în ultimii 28 de ani – că s-a făcut o singură prelungire în toată această perioadă (…). S-a ajuns la încetarea unui mandat de drept dat de lege şi decizia mea a fost să nu prelungesc acest mandat, pe argumente cât se poate de obiective”, declara Gabriel Leş.