Inițiativă exemplară a Romfilatelia, la 600 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân

Peste câteva zile, România se pregătește să-și cinstească un erou al neamului, pe unul dintre cei mai cunoscuți voievozi ai Țării Românești, Mircea cel Bătrân.

Responsabil pentru două domnii, prima între anii 1386 – 1394 (sau 1395, conform unor documente) și a doua între 1397 – 1418, Mircea cel Bătrân apare ca un personaj central al luptei anti-otomane, țara având în acea epocă cea mai mare întindere teritorială din istorie.

După o domnie lungă, cu relații externe și interne exemplare și după ce a ctitorit mai multe mânăstiri, el moare la data de 31 ianuarie 1418, cu 600 de ani în urmă! Pentru ziua de miercuri, 31 ianuarie 2018, Romfilatelia a pregătit o colecție specială care comemorează persoana legendară a domnitorului Mircea cel Bătrân. În continuare, Q Magazine redă textul integral al unui comunicat de presă emis de societatea Romfilatelia:

Mircea cel Bătrân, 600 de ani de la moarte

„Mircea cel Bătrân, o figură emblematică a Evului Mediu românesc, a fost voievodul în timpul căruia Valahia a atins apogeul puterii sale politice și a întinderii teritoriale. Mircea nu a fost doar domn al Țării Românești, ci și senior al unor importante ținuturi transilvane și singurul stăpânitor al ținuturilor românești de la Marea Neagră.

Citește și: Cât de dor le este românilor de „geniul din Carpați”?

Romfilatelia îl omagiază pe marele voievod al Ţării Româneşti, introducând în circulaţie emisiunea de mărci poștale Mircea cel Bătrân, 600 de ani de la moarte. Noua emisiune va fi disponibilă începând de miercuri, 31 ianuarie 2018, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.

Cum vor arăta noile timbre?

Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este ilustrată statuia lui Mircea cel Bătrân aflată în patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române. Opera aparține sculptorului Paul Vasilescu (1936-2012), un artist care s-a remarcat prin lucrările sale de artă monumentală și portretistică.

Pe colița dantelată a emisiunii de mărci poștale este reprodusă o frescă de la Biserica Brădetu (jud. Argeș), ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, pe care voievodul apare pictat alături de soția sa, doamna Mara. Timbrul coliței dantelate are valoarea nominală de 16 lei.

Citește și: Amintiri despre „Moș Neagu”. Constantin Bălăceanu-Stolnici, mărturii emoționante

Mircea cel Bătrân s-a năcut în 1355 şi a urcat pe tronul Țării Românești la 23 septembrie 1386, fiind al cincilea domnitor după Basarab Întemeietorul. În tradiția medievală românească nu exista obiceiul numărării voievozilor cu același nume, astfel că i s-a spus „cel Bătrân” cu sensul de „cel din vechime”, spre a fi deosebit de Mircea Ciobanul, care a domnit în veacul al XVI-lea. Fiu al lui Radu Vodă, Mircea a ajuns domn al Ţării Româneşti după moartea fratelui vitreg, Dan. Prin mama sa Calinichia, Mircea se înrudea cu familiile boierești din Oltenia, iar prin soție, doamna Mara, cu Władysław Jagiełło, regele Poloniei. A avut mai mulți fii, care, ulterior, s-au luptat între ei pentru obținerea tronului Țării Românești.

Ce a făcut domnitorul pentru poporul român?

Mircea cel Bătrân s-a remarcat prin realizări în plan politic, economic și cultural. Sub domnia sa, Țara Românească a ajuns la extinderea maximă pe care a cunoscut-o în istorie. Granițele începeau la vest cu feuda primită de la Sigismund de Luxemburg, în Banatul de Severin, în nord treceau peste Carpați, până la izvoarele Oltului, iar în est a cucerit Dobrogea, extinzându-și stăpânirea până la nord de Delta Dunării. Voievodul a promovat politici de bună vecinătate cu țările din jur. A acceptat să-i fie vasal regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, însă monarhul maghiar i-a acordat ca feude Amlașul, Făgărașul și Banatul de Severin, dar și Castelul Bran sau domeniul Bologa. Relațiile cu Moldova au fost de asemenea cordiale, iar prin intermediul domnitorului Petru Mușat a reușit să încheie o alianță cu Polonia.

De asemenea, domnitorul a ctitorit mănăstiri și biserici pe tot cuprinsul țării. Așezămintele religioase au devenit centre de cultură, prin activitatea copiștilor și caligrafilor, dar și prin înființarea unor școli de pictură bisericească.

Citește și: RĂZBOI ÎNTRE INTELECTUALI. „Alina Mungiu Pippidi este… inteligentă, dar excesiv de veleitară, profund resentimentară și mai puţin admirabilă decât vrea să pară.”. CITEȘTE AICI CINE SPUNE ASTA

Emisiunea de mărci poștale este completată de un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 8 timbre+1 vinietă și colița dantelată.

Romfilatelia mulţumește Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, Muzeului Național al Literaturii Române, Primăriei municipiului Piteşti şi Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale, precum și fotografului Lucian Tudose.”