Interviu Monica Macovei

Fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei a vorbit, pentru Q Magazine, despre felul în care pactul de coabitare dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta ar trebui să funcţioneze în relaţia cu Justiţia.

Europarlamentarul PDL a analizat şi nominalizările lui Victor Ponta pentru şefia parchetelor, dar şi pe noul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc.

Cum vedeţi reacţia Comisiei Europene, prin dl. Mark Gray, în legătură cu propunerile lui Victor Ponta pentru şefia parchetelor?

Nu dovedesc „o mai mare largheţe”, în niciun caz. Afirmaţiile Comisiei Europene nu arată nici împăcare cu situaţia, nici o atitudine relaxată. Dimpotrivă, arată nemulţumire şi chiar nervozitate. Dacă citim cu atenţie declaraţiile, practic, Comisia Europeană ne spune „procedura nu a fost urmată”, afirmând că răspunderea pentru neurmarea procedurii aparţine exclusiv autorităţilor din România. Efectul nerespectării procedurii de selecţie se va vedea în următorul raport MCV, aşa cum ne-a şi anunţat purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray. Revedeţi declaraţia acestuia, atunci când zicea că „nu ţine de CE să rescrie istoria; în cele din urmă, autorităţile române trebuie să-şi asume responsabilităţile care le revin”. Asta nu arată largheţe din partea Comisiei Europene. Aşteptările oficialilor europeni de la România erau să fie numiţi noi şefi la Parchetul General şi la DNA pe baza unui proces deschis şi transparent, iar candidaţii desemnaţi să aibă experienţă şi rezultate în acţiunea anticorupţie. Ceea ce în practică înseamnă că trebuie desemnaţi procurori care au lucrat dosare cu politicieni sau alţi oficiali de rang înalt confirmate prin deciziile instanţelor de judecată, procurori care au dovedit deja că sunt profesionişti, imparţiali, eficienţi şi curajoşi.

De ce a acceptat Victor Ponta mai uşor alternativa Laura Codruţa Kövesi, în timp ce numele lui Daniel Morar a fost respins încă de la început, fiind considerat nefrecventabil?

Daniel Morar a fost cel mai performant procuror anticorupţie, a consolidat DNA, a protejat-o de influenţele politice. Cu Morar la conducerea DNA, procurorii anticorupţie au lucrat dosare importante, inclusiv cu politicieni din toate partidele. Daniel Morar este o persoană tare, eficientă, care a arătat că rezistă presiunii politice. Şi, foarte important, a făcut din DNA o instituţie credibilă şi apreciată de Comisia Europeană pentru anchetele imparţiale şi rezultatele în combaterea corupţiei.

Laura Codruţa Kövesi nu a lucrat la DNA, nu are această experienţă cu dosare anticorupţie, iar prin această afirmaţie nu o critic în niciun fel, ci constat un fapt. Este ilogic şi neproductiv să ignori munca de 8 ani a unor procurori care au performat în dosarele de mare corupţie. Despre asta vorbim, Ponta avea de unde alege.

Dar mulţi din USL au dat suficiente semne că nu mai vor dosare de corupţie sau fraudă în care să fie cercetaţi şi vor să scape de anchete, arestări sau condamnări. De aceea, societatea trebuie să fie extrem de vigilentă, cu toţii trebuie să fim atenţi la cum decurg aceste numiri, care este profilul candidaţilor, istoricul lor şi la ce vor face odată numiţi în funcţie. Orice derapaj va anula opt ani de construcţie şi credibilizare a luptei împotriva corupţiei politice în România şi mă refer în primul rând la dosarele cu politicieni, respectiv la corupţia politică, pentru că în aceste dosare există riscul ca telefonul să sune. De opt ani, telefonul nu a sunat şi am văzut cu toţii rezultatele: politicieni din toate partidele anchetaţi şi, mulţi dintre ei, condamnaţi. De aceea, este vital acum ca procurorii care vor fi desemnaţi în continuare pentru funcţii de conducere în DNA să aibă experienţă şi rezultate dovedite în dosare de corupţie politică.

Deşi îl criticase în urmă cu un an, preşedintele Traian Băsescu a fost de acord acum cu numirea lui Robert Cazanciuc ca ministru al Justiţiei. Acest agreement instituţional între preşedinte şi premier ar putea avea efecte negative pentru viitorul justiţiei româneşti?

Este normal să existe un agreement instituţional de natură să creeze un echilibru între USL cu o majoritate de 70% în Parlament şi preşedinte. Asta înseamnă negociere şi compromisuri, esenţiale în politică, dar nu trebuie să însemne şi compromitere. Nimic nu trebuie să schimbe ceea ce a fost deja stabilit şi agreat cu Comisia Europeană, nimic nu trebuie să compromită lupta cu frauda şi corupţia. Viitorul DNA, cea mai performantă instituţie anticorupţie din ţară, nu este de negociat.

Spuneam că e bine să ne uităm la activitatea procurorilor propuşi pentru funcţii de conducere, la trecutul şi la istoricul lor. Dl Cazanciuc, deşi a fost procuror, a avut o carieră legată de PSD. A fost coleg cu Ponta la Corpul de Control al primului-ministru, a lucrat în Guvernul Năstase, este perceput public ca un apropiat al grupului Năstase din PSD. Şi atunci, unde este „tehnocratul independent” despre care vorbea Victor Ponta? Ponta ne-a minţit încă o dată, iar răspunderea pentru această numire îi revine în mod exclusiv, mai ales având în vedere majoritatea pe care Guvernul pe care îl conduce se bazează în Parlament.

Mulţi au spus că suntem o ţară în care procurorii sunt la putere. Ar fi trebuit ca ministrul Justiţiei să fie un judecător? 

Vreau să atrag atenţia că nu trebuie să se creeze un război artificial, să fie puşi procurorii şi judecătorii unii împotriva celorlalți. Am mai asistat la un astfel de scenariu de învrăjbire a magistraţilor, pus, din păcate, în practică la CSM, când a fost aleasă dna Hăineală preşedinte al Consiliului. Alegerea unui procuror în fruntea CSM nu încalcă nicio lege şi nici Constituţia, dar nu putem să uităm întregul context: Secţia de procurori a CSM avizase negativ, motivat, propunerile ministrului Pivniceru pentru funcţiile de Procuror General şi procuror-şef al DNA. O decizie care probabil a lovit în interesul USL de acaparare a justiţiei, care a mers pe un scenariu care să-i dezbine pe magistraţi. A fost pusă la punct o campanie de denigrare a unor membri CSM, doi dintre ei au fost în proces de revocare din funcţia de membru CSM. Poate vom afla odată cui au folosit aceste bătălii şi învrăjbiri.

Judecătorii şi procurorii sunt educaţi şi pregătiţi pentru a judeca şi pentru a face anchete. Ministrul nu trebuie să fie neapărat magistrat. De altfel, dl Cazanciuc nici nu a lucrat mult timp ca procuror, a fost purtător de cuvânt al Procurorului General, a lucrat la Corpul de Control al primului-ministru, la Administraţia Penitenciarelor şi la Ministerul de Externe.

Un ministru trebuie să fie un bun manager al justiţiei, să ştie cum funcţionează acest sistem, să ştie ce are de făcut pentru o justiţie previzibilă, dreaptă şi credibilă, pentru unificarea practicii judiciare, corelarea legilor. Ministrul Justiţiei trebuie să susţină administrativ, informatic şi financiar justiţia, să asigure procese în condiţii cel puţin decente pentru magistraţi, grefieri, părţi şi avocaţi, să se ocupe de corecta implementare a codurilor, programarea dosarelor şi scurtarea proceselor. Acestea, între multe altele.

Citește și…

Monica Macovei: Ponta tratează Justiţia ca pe o afacere de familie

Monica Macovei: Astăzi se încheie un capitol în lupta anticorupție în România