Întrebările la care NU au răspuns inițiatorii Legii offshore

Nicolae Ciucă, Kelemen Hunor, Marcel Ciolacu și Varujan Pambuccian s-au închis într-un birou și au decis viitorul întregii națiuni. Patru, Doamne, și toți patru, au inițiat Legea offshore care ne promite raiul independenței de resursele altora, cum ne promitea și „privatizarea” Petrom. În realitate, România va plăti un gaz la fel de scump precum cel plătit de țările care n-au niciun milimetru cub din această resursă naturală. Deși noi o avem. Rămân însă multe întrebări la care inițiatorii nu au răspuns. Iată-le!

• Sindicatul Funcționarilor publici din Camera Deputaților: Legea salarizării, un atac direct, deliberat și fără precedent la adresa democrației și echilibrului puterilor în stat
• Finala UEFA Europa League s-ar putea desfășura la București. Ciucu a semnat dosarul de candidatură
• Un oficial american acuză: Europa nu vrea să protejeze consumatorii, vrea să controleze cine e credibil pe X
• La arme, soldați: Nicușor Dan trimite statul român pe TikTok să combată dezinformarea
• Miruță, învins de CNAIR la Curtea de Apel București

DIN 18, DOAR LA 4

Legea offshore a fost inițiată de cei care controlează 70% din Parlamentul României, adică Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor, Varujan Pambuccian și Nicolae Ciucă. Votată în două săptămâni de ambele Camere ale Parlamentului, a fost promulgată de Klaus Iohannis la 25 mai.

Înainte de adoptare, Q Magazine a adresat mai multe întrebări care vizau acest act legislativ celor patru inițiatori, precum și ministrului Energiei, Virgil Popescu. Am dorit să prezentăm opiniei publice aspecte sensibile și controversate tocmai pentru a semnala că ceea ce „ni se vinde” drept salvarea țării, e doar înrobirea ei.

După depășirea termenului legal prevăzut de legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu excepția ministrului de resort și parțial a Guvernului, niciunul dintre politicienii care au semnat această lege nu a răspuns întrebărilor noastre. De la cabinetul Președintelui Camerei Deputaților ni s-a transmis că întrebările „nu au fost considerate ca fiind sub imperiul Legii 544/2001”, caz unic în cariera mea de jurnalist de peste 25 de ani. Tocmai pentru ca opinia publică să înțeleagă demersul nostru, voi reda mai jos întrebările pe care le-am adresat celor patru inițiatori, cu mențiunea că în cazul ministrului Energiei și al prim ministrului am adăugat și alte aspecte care vizau aria de competență a acestora.

1. Vă rugăm să ne comunicaţi numele specialiștilor care au colaborat la emiterea proiectului legislativ de modificare și completare a Legii 256/2018, aflat actualmente în circuit parlamentar și al cărui co-iniţiator sunteţi?

2. Care sunt criteriile tehnico-economice prin care s-a stabilit ca sondele aflate la adâncimi mai mari de 3.000 de metri să se supună viitoarei Legi offshore?

3. Vă rugăm să ne precizaţi dacă sondele în foraj sau în exploa-tare până la această dată, la adâncimi de peste 3.000 de metri (sondele mai vechi), se supun aceleiași legi?

4. Dacă se supun aceleiași legi, vă rugăm să ne precizaţi câte astfel de sonde se află în producţie actualmente, ce companii le deţin și câte are fiecare dintre acestea?

5. Vă rugăm să ne precizaţi cât va câștiga statul român dacă toată producţia se va vinde printr-un trader, sub preţul de 85 de lei pe MWh, prin contract bilateral?

Să ne imaginăm cazul în care compania exploatatoare, OMV, cu sediul la Viena și deţinută în primul rând, de statul austriac, vinde producţia către un terţ (chiar din afara ţării) cu 84 de lei pe MWh, prin contract bilateral permis de actualul proiect de lege cu simpla obligaţie a notificării ANRE. Acesta, la rândul său, poate vinde cu orice preţ către oricine, inclusiv în Austria.

În acest caz, vă rugăm să ne explicaţi ce impozit se aplică pe acest tip de tranzacţie și cât va câștiga statul român? Pentru o informare cât mai corectă și detaliată a publicului, vă rugăm să ne exemplificaţi cu formula de calcul fiscală.

6. Vă rugăm să ne precizaţi care este articolul din proiectul legislativ prin care gazele din offshore și on-shore aparţinând României vor fi tranzacţionate pe bursele românești?

În cazul în care acestea vor fi tranzacţionate pe bursele străine, statul român va fi obligat să cumpere propriul gaz din străinătate, la preţul pieţelor europene (cu menţiunea că, spre deosebire de România, celelalte ţări din UE nu deţin resurse de gaze naturale)?

7. Care au fost criteriile avute în vedere pentru acordarea acelorași facilităţi și exploatărilor offshore de mică adâncime și celor on‑shore de peste 3.000 de metri?

8. Ce alte date aţi avut în vedere la întocmirea Expunerii de motive pentru modificarea Legii offshore, întrucât în raportul întocmit de compania Deloitte la cererea Asociaţiei Române a Concesionarilor offshore din Marea Neagră pe care l-aţi invocat, se arată clar că nici firma de consultanţă și nici asociaţia „nu își asumă nicio responsabilitate” și „nu vor lua parte” la dezbateri ulterioare atât parlamentare, cât și publice?

Inclusiv consultantul Deloitte aduce în atenţia autorităţilor necesitatea „asigurării unei asistenţe profesionale competente suplimentare, precum și o analiză atentă a situaţiei specifice”, adăugând că raportul se bazează pe „informaţii istorice și publice”, deci fără o bază obiectivă actuală.

Ce alte date, informaţii, consultări aţi avut în vedere la elaborarea acestui proiect legislativ?

L-am întrebat, în plus, pe Nicolae Ciucă, în calitatea sa și de prim-ministru:

9. Aţi fost informat că lângă zăcământul Neptun Deep, deţinut de statul român, se află zăcământul Sakarya, deţinut de Turcia, explorările fiind făcute tot de firma Exxon?

10. Turcia a anunţat public că din 2023 va începe exploatarea acestuia. Cunoașteţi că la nivelul geologilor s-a concluzionat că zăcământul Sakarya poate corespunde cu zăcământul Neptun Deep?

Vă adresăm aceste întrebări întrucât sunteţi cel care a girat implicarea companiei Romgaz în cumpărarea acţiunilor deţinute de Exxon Bahamas la zăcământul Neptun Deep.

V-a prezentat Romgaz un raport autorizat prin care să confirme energia zăcământului și volumele posibile și probabile de gaze, pentru că dovedite nu sunt? Dacă da, vă rugăm să ne comunicaţi cine a întocmit acest Raport (instituţia sau persoanele autorizate nominal) și care sunt cifrele avansate.

11. Înainte ca Romgaz să cumpere acţiunile deţinute de Exxon Bahamas, cu suma declarată oficial de 1.060.000.000 de euro sau dolari (vă rugăm să ne precizaţi concret moneda pentru că în spaţiul public au fost vehiculate ambele!), compania statului român a avut la bază o evaluare financiară autorizată pentru plata acestei sume, având în vedere că sunt bani publici? Dacă da, cine a întocmit această evaluare și când v-a fost prezentată dumneavoastră?

Guvernul Ciucă a răspuns doar la patru dintre 18 întrebări câte am formulat. Evident că și aceste răspunsuri au ocolit, de fapt, subiectul de interes la fel cum au făcut-o și celelalte instituții:

12. Cine va fi operatorul zăcământului Neptun Deep în urma achiziţionării acţiunilor Exxon Bahamas, care îl opera, de către statul român?

„Referitor la întrebarea 12, vă informăm că operatorul va fi o asociere între OMV și Romgaz, 50% și 50%, OMV având deja acest procent din proiect. Menționăm de asemenea, că statul român deține o participație la OMV de 20,6% și la Romgaz de 70%.”

13. Potrivit informaţiilor Q Magazine, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a refuzat păstrarea echipei de proiect a Exxon, cu mulţi specialiști români, care lucra deja de câţiva ani la zăcământul Neptun Deep și avea experienţă dovedită, având în vedere că într-un an și jumătate această echipă a realizat 7+1 sonde în respectivul perimetru. Dacă s-ar fi păstrat această echipă specializată și neutră, nu ar fi existat suspiciunea legată de anumite decizii manageriale defavorabile statului român pe care le-ar putea lua compania OMV.

Din informaţiile dumneavoastră, de ce s-a renunţat la această echipă, pentru că mai mulţi specialiști din cadrul ei au declarat pentru Q Magazine că ar fi dorit să își continue activitatea până la începerea exploatării și după aceea a gazelor din perimetrul Neptun Deep?

La această întrebare, premierul Nicolae Ciucă NU a răspuns.

14. Se cunoaște la nivelul Guvernului român cine sunt acţionarii companiei OMV? Dacă da, vă rugăm să ni-i comunicaţi pentru a putea informa publicul larg.

„În legătură cu întrebarea 14, vă răspundem că acționarii OMV sunt publici pentru că această companie este listată la bursă.„

Pentru lămurirea cititorilor Q Magazine prezentăm singurele informații pe care site-ul bursei din Viena le afișează despre compania OMV.

Sursa: www.wienerborse.at

Verificând și pe site-ul OMV găsim informații doar despre 56% dintre acțiunile companiei.

Sursa: www.omv.com

15. Având în vedere că în ultimii 3 ani producţia naţională de gaze s-a diminuat, România a crescut importurile prin cele două companii cu acţionariat rusesc, Conef Energy şi Conef Gaz, apreciaţi că statul român a contribuit la creșterea profitului acestora și, implicit, a bugetului de stat al Federaţiei Ruse?

Guvernul NU a răspuns.

16. Îl consideraţi vinovat pe ministrul de resort, Virgil Popescu, pentru această situaţie?

„Întrebarea 16 excede prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și nu vă putem răspunde.”

17. Ce companie a statului român are capacitatea și logistica de a importa gaze, astfel încât România să nu depindă de firme străine?

Guvernul NU a răspuns.

18. În contextul sancţiunilor impuse companiilor rusești la nivelul UE, inclusiv de statul român, având în vedere că Gazprom România (companie sancţionată) și-a schimbat acţionariatul printr-o tranzacţie recentă, care va fi poziţia Guvernului pe care îl conduceţi în relaţiile comerciale cu noul acţionar care nu este supus acelorași sancţiuni?

„Cu privire la întrebarea 18, vă răspundem că sancțiunile stabilite la nivel european vor fi aplicate conform legislației în vigoare.”

Toate aceste răspunsuri indică o totală lipsă de transparență față de cetățeanul român. Să întrebi cine va fi operatorul zăcământului Neptun Deep și să ți se răspundă cine este titularul licenței este o chestiune extrem de gravă și sfidează chiar electoratul care a votat autoritățile în cauză. Răspunderea pentru decizia de a lăsa pe mâna OMV dreptul de operare, deși Romgaz era cel puțin la fel de îndreptățit să o facă, aparține de altfel, numai Guvernului care administrează Romgaz în numele milioanelor de contribuabili români. Să răspunzi zeflemitor că „acționarii OMV sunt publici” arată, încă o dată, lipsa de respect a Guvernului față de cei guvernați.

RĂSPUNSURILE MINISTRULUI VIRGIL POPESCU

La rândul său, ministrul Virgil Popescu a declinat răspunsul la toate aceste întrebări argumentând că „actul normativ este o inițiativă parlamentară – PL 254/2022 și nu una legislativă a Ministerului Energiei și Guvernului României”, omițând în mod deliberat să amintească faptul că el însuși a semnat ca inițiator al acestei legi.

De la preluarea mandatului de ministru al Energiei în 2019, producția națională de gaze a scăzut cu aproape 30% conform datelor oficiale prezentate de autorități.

În aceste condiții, România a fost obligată să crească importul prin cele două companii Conef Energy şi Conef Gaz (subsidiare ale Gazprom, cu sediul în Elveția), dar și prin altele.

„Apreciați ca fiind o performanță managerială a dumneavoastră ca membru al Guvernului creșterea profiturilor celor două companii rusești, ținând cont că prin ministerul pe care îl conduceți dețineți pachetul majoritar la Romgaz și peste 20% la Petrom – două companii românești care ar fi putut în acești ani să mențină cel puțin aceeași producție pentru a nu fi nevoiți să mărim importurile?”, l-am întrebat pe Virgil Popescu.

Acesta se apără spunându-ne că „producția de gaze naturale SNGN Romgaz SA a crescut în anul 2021, comparativ cu anul 2020, cu aproximativ 11%. În trimestrul I din 2022 producția de gaze naturale a SNGN Romgaz SA a fost aproape egală cu producția de gaze naturale extrasă în același trimestru din 2021. Deci comparativ cu anul 2020 producția de gaze naturale a SNGN Romgaz SA nu scăzut și datorită introducerii în producție de noi sonde și a lucrărilor efectuate cu ajutorul lor.”

Ministrul nu a înțeles că l-am întrebat despre producția națională de gaze naturale și nu despre cea a unei companii.

„În ceea ce privește profitul unor companii care au sediul în Elveția, Ministerul Energiei nu are informații despre acestea”, a declarat Virgil Popescu pentru Q Magazine.

Îl informăm noi că cele două companii rusești NU pot opera pe piața românească fără să dețină licență emisă de ANRE România, autoritatea de reglementare în domeniul energiei, și fără să fie înscrise la Bursa Română de Mărfuri și pe Platforma GMOIS, amândouă aflate pe teritoriul statului român, nu în Elveția. Ca atare, ministrul Energiei cunoaște nivelul cantităților tranzacționate pe piețele naționale și nivelul prețurilor cu care au fost vândute gazele, fiind informații publice la care are acces și pe care ar trebui obligatoriu să le monitorizeze.

Anticipând că ministrul va face referire la zăcământul Caragele din județul Buzău unde s-a estimat că sunt mari cantități de gaze, l-am rugat să ne explice de ce în ultimii trei ani, sub mandatul său, Ministerul Energiei nu a luat nicio măsură pentru exploatarea cât mai rapidă a acestuia.

Virgil Popescu a transmis Q Magazine că „potrivit datelor comunicate de Romgaz, zăcământul Caragele este în exploatare din anul 2009, iar producția de gaze naturale din această zonă a fost cu aproximativ 25% mai mare în anul 2021 decât în anul 2020, ca urmare, în principal, a introducerii în exploatare a două noi sonde. Mai mult decât atât, în anul 2021 au fost forate două sonde noi de explorare, urmând ca în perioada următoare să fie forate și altele tot de explorare, având ca țintă obiective geologice din zona adâncă a structurii Caragele. Cu alte cuvinte, proiectul Caragele a fost și este în continuare susținut prin investiții atât în explorare, cât și în exploatare/producție.”

Trăgând o concluzie din răspunsul ministrului de resort rezultă că în aproximativ 3 ani de când este în funcție, în perimetrul de mare adâncime Caragele au forat două sonde de explorare și niciuna de exploatare.

Ministrul confundă zăcământul de mare adâncime, care are un potențial declarat de gaze naturale mai mare și asupra căruia ar fi trebuit concentrate investițiile, cu cel de mică adâncime exploatat într-adevăr, din anul 2009.

NECUNOSCUTELE GAZELOR ROMÂNEȘTI

Q Magazine s-a adresat premierului Nicolae Ciucă anterior adoptării Legii offshore, întrebându-l dacă a fost informat că lângă zăcământul Neptun Deep deținut de statul român, se află zăcământul Sakarya deținut de Turcia, explorările fiind făcute tot de firma Exxon și, chiar mai mult decât atât, unii geologi concluzionând că cele două zăcăminte ar putea comunica.

La momentul respectiv era încă valabil anunțul public făcut de Turcia, că producția din zăcământul Sakarya va începe în anul 2023.

În mod surprinzător, la 13 iunie, președintele Recep Tayp Erdoğan a asistat în direct la conectarea primei conducte de gaze din acest zăcământ, turcii devansând în timp record începerea producției din Marea Neagră.

Premierul Ciucă nu a răspuns la această întrebare și într-un fel îl înțelegem. Pe de o parte, nu ar putea recunoaște public faptul că nu a avut o astfel de informație de la specialiști. Pe de altă parte, dacă a avut-o, un prim-ministru nu poate spune poporului său că în anul 2027, când s-a estimat că România va ajunge în sfârșit, să exploateze zăcământul Neptun Deep, acesta ar putea fi mult diminuat cantitativ de exploatarea cu mare viteză a Turciei care, la acel moment, va avea deja cel puțin cinci ani avans.

Șeful Guvernului a fost cel care a girat implicarea companiei Romgaz în cumpărarea acțiunilor deținute de Exxon Bahamas pentru zăcământul Neptun Deep. Întrebat dacă Romgaz i-a prezentat un raport autorizat prin care să confirme energia zăcământului și volumele posibile și probabile de gaze (care nu sunt dovedite), cine a întocmit acest raport (instituția sau persoanele autorizate nominal) și care sunt cifrele avansate, premierul Nicolae Ciucă nu a oferit din nou, niciun răspuns. Potrivit unor surse guvernamentale Q Magazine, un astfel de raport nici nu a existat.

Am întrebat, de asemenea, dacă înainte ca Romgaz să cumpere acțiunile deținute de Exxon Bahamas, cu suma declarată oficial de 1.060.000.000 de euro sau dolari (în spațiul public au fost vehiculate ambele monede), compania românească a avut la bază o evaluare financiară autorizată (obligație existentă prin guvernanța corporatistă la care Romgaz se supune datorită statutului de companie listată la Bursa de Valori București) pentru plata acestei sume, având în vedere că sunt bani publici și dacă da, cine a întocmit această evaluare și când i-a fost prezentată?

Premierul nu a răspuns nici la aceste întrebări. Potrivit acelorași surse guvernamentale, o astfel de evaluare financiară nu a existat, întrucât din datele transmise de OMV Petrom compania austriacă a cheltuit doar 750 de milioane de euro pentru 50% din acest proiect. Având în vedere că Exxon și OMV Petrom dețineau cote egale la zăcământul Neptun Deep, se deduce logic că și compania americană a cheltuit tot 750 de milioane de euro, restul, până la prețul de un miliard și 60 de milioane plătit de statul român prin Romgaz, reprezentând profitul de circa 310 milioane de euro obținut de Exxon.

Potrivit informațiilor Q Magazine, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a refuzat păstrarea echipei de proiect a Exxon formată în majoritate de specialiști români care lucrau de peste 10 ani la zăcământul Neptun Deep și aveau deja experiență (într-un an și jumătate realizaseră 7+1 sonde în acest perimetru). Dacă s-ar fi păstrat această echipă specializată și neutră, nu ar fi existat nici o suspiciune față de anumite decizii manageriale defavorabile statului român pe care le-ar putea lua compania OMV declarată oficial operator.

L-am întrebat pe prim-ministru de ce s-a renunțat la această echipă pentru că mai mulți specialiști dintre cei care o formaseră au declarat pentru Q Magazine că ar fi dorit să își  continue activitatea până la începerea exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep, dar și după aceea, însă nu am obținut niciun răspuns.

Mai trebuie menționat aici că administrarea asocierii dintre Romgaz și OMV va fi făcută tot de OMV, ca urmare a acordului pe care Romgaz l-a semnat în acest sens. Cu alte cuvinte, deși Romgaz și OMV dețin fiecare 50% din asocierea care va exploata zăcământul Neptun Deep, doar OMV va lua deciziile, inclusiv pe cele comerciale.

Având în vedere că în ultimii trei ani producția națională de gaze s-a diminuat și România a crescut importurile prin cele două companii cu acționariat rusesc, Conef Energy şi Conef Gaz, l-am întrebat pe premier dacă statul român a contribuit la creșterea profitului acestora și, implicit, a bugetului de stat al Federației Ruse. Răspunsul se poate deduce din tăcerea care a urmat, dar, și mai mult, se știe că în tot acest timp statul român nu a făcut niciun demers pentru a conecta și teritoriul românesc la gazul care va ajunge în Turcia, din Marea Caspică, prin conducta TANAP.

Drum liber, așadar, importurilor de gaz rusesc care vor atinge la sfârșitul acestui deceniu peste 5 miliarde de metri cubi!

Am vrut să aflăm de asemenea, ce companie a statului român are capacitatea și logistica de a importa gaze astfel încât România să nu depindă de firme străine în momentele de criză. Nu ni s-a răspuns nici la această întrebare și înțelegem de ce: pentru că nu există o astfel de companie și nu intenționează nimeni să creeze în interiorul Romgaz o unitate sau un departament de acest fel.

În contextul sancțiunilor impuse companiilor rusești la nivelul UE, inclusiv de statul român, având în vedere că Gazprom România (companie sancționată) și-a schimbat acționariatul printr-o tranzacție recentă, prim-ministrul României nu a dorit să arate care va fi poziția Guvernului pe care îl conduce în relațiile comerciale cu noul acționar care nu este supus acelorași sancțiuni.

O nouă absurditate de care „beneficiază” românii, deținători ai atâtor resurse naturale, s-a înregistrat odată cu intrarea „primei molecule de gaz din Marea Neagră în sistemul de transport românesc” care a avut loc la 16 iunie, când prețul gazelor a crescut cu 60%, de la 80 de euro la 130 de euro, copiind bursele europene. Asta demonstrează că indiferent câte gaze vor intra în următoarea perioadă în sistemul național, românii le vor plăti chiar și pe cele exploatate din țara lor, la prețul burselor europene.

ÎN LOC DE CONCLUZIE

Retorica politicienilor semnatari, și nu doar ai Legii offshore, potrivit căreia, prin acest act normativ, românii vor fi total independenți față de Rusia în privința gazelor, trebuie să rezolve cel puțin diferența dintre cele trei miliarde de metri cubi importați acum de la Gazprom și un miliard de metri cubi cât estimează compania Black See Oil & Gas ca vârf de producție pentru piața internă.

Presupunând că România va produce întreaga cantitate pe care acum o importă, românii ar trebui să știe că prețul pe care îl vor plăti nu va fi mai mic decât cel al burselor europene. Adică nu va fi nicio diferență între noi, care avem zăcăminte, și alte țări care nu au „nicio moleculă”.

La 17 mai, premierul Nicolae‑Ionel Ciucă s-a întâlnit la Palatul Victoria, cu Eric Faillenet, director al Grupului Carlyle International Energy Partners, principalul acționar al companiei Black Sea Oil&Gas. Cu această ocazie, prim‑ministrul României a salutat interesul investitorilor față de începerea exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, prin dezvoltarea Proiectului de la Midia, care va asigura, începând din acest an, zece la sută din producția necesară la nivel național. Foto Gov.ro

„Pentru români, demersul de obținere a independenței față de gazul rusesc este un obiectiv esențial. Guvernul încurajează investițiile în sectorul energetic, iar țara noastră se numără printre statele europene care își pot gestiona în bună măsură cantitatea de gaze naturale pentru consumul intern. Noua lege offshore creează un cadru predictibil și stabil investitorilor. Oferind un echilibru între interesele statului și cele ale mediului privat, România are oportunitatea de a deveni chiar exportator în regiune, după dezvoltarea exploatărilor de gaze la Marea Neagră”, a declarat premierul Ciucă.

Reprezentanții companiei Black Sea Oil&Gas au anunțat că proiectul de la Midia este pregătit să demareze în luna iunie, după efectuarea ultimelor teste, având o capacitate de livrare de un miliard de metri cubi anual.