Klaus Iohannis este optimist și crede că se vor găsi soluții pentru problema Schengen
FOTO: presidency.ro
Actual

Iohannis despre posibila numire a lui Ciolacu în fruntea Guvernului: Voi lua atunci decizia care mi se va părea cea mai bună pentru România

Președintele Klaus Iohannis, care va participa astăzi la reuniunea extraordinară a Consiliului European, a declarat că va reitera sprijinul României pentru Ucraina.

Înaintea reuniunii la care va fi prezent și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Iohannis a prezentat temele care urmează a fi luate în discuție în Consiliul European: războiul ruso-ucrainean, criza energetica, inflația, fondurile europene, migrația și spațiul Schengen. Președintele a afirmat că a fost adăugată tema ajutoarelor pentru Siria și Turcia, după catastrofa seismică de luni

„Întâlnirea de astăzi începe cu tema Ucraina, începe într-un fel foarte special – Președintele Zelensky participă efectiv astăzi la întâlnirea Consiliului European când discutăm despre Ucraina. Temele sunt cunoscute, temerile sunt cunoscute. Îl vom asigura de solidaritatea noastră, de sprijinul nostru, de unitatea noastră, iar eu voi reitera sprijinul României pentru Ucraina. Evident că voi menționa și sprijinul pe care l-am dat până acum, începând din prima zi de război, și faptul că vom continua să sprijinim Ucraina.

Sunt câteva pachete importante care vor fi prezentate de Comisia Europeană în sprijinul Ucrainei. Aceste lucruri le vom detalia după ce au fost lămurite.

Însă important este de știut că după plenul Consiliului vor exista întâlniri în formate restrânse cu Președintele Zelensky. Eu voi participa în primul grup care se întâlnește cu Președintele, împreună cu alți șefi de stat și de guvern. Vom face o comunicare corespunzătoare după această întâlnire.

După-amiază Consiliul continuă cu tematica economică. Aici, sigur, sunt multe lucruri de spus, dar voi încerca să concentrez chestiunile. Există o temere generalizată în Uniunea Europeană că, în situația în care avem criză energetică, avem inflație, există riscul să pierdem din competitivitate. Asta și în contextul în care Statele Unite ale Americii au acel act de reducere a inflației, care este un instrument foarte puternic, și noi trebuie să găsim căi să nu rămânem în urmă. Asta înseamnă folosirea tuturor instrumentelor într-un mod eficace și eficient, și despre asta vom discuta. Eu personal voi solicita o flexibilizare în două zone. O dată o flexibizare în zona ajutorului de stat – dacă vrem să atragem investiții relevante, investiții de înaltă tehnologie, este clar că trebuie să folosim, într-o oarecare măsură, și ajutorul de stat pentru a face locația economică România interesantă și importantă.

O a doua chestiune unde voi solicita flexibilizare – și asta va fi o discuție mai complicată și probabil va mai dura un pic – este în zona fondurilor europene. Noi am aprobat fondurile europene înainte de criză, înainte de război. Am aprobat PNRR înainte de criza energetică, înainte de inflație. Deci ne aflăm în cu totul alte condiții decât atunci când am aprobat acele fonduri și, după părerea mea, este nevoie de o flexibilizare ca să putem folosi acești bani acolo unde este nevoie, și decizia, de asemenea, trebuie să fie mult mai rapidă.

În fine, avem a treia temă pe care o vom discuta, este vorba de migrație. Însă aici vreau să clarific un pic lucrurile. Există un pact pe migrație care este în discuție între Consiliu și Parlament. Nu despre asta vom vorbi, ci vom vorbi despre aspecte ale migrației legate de extern, adică cum protejăm granița externă a Uniunii Europene mai bine, cum facem să returnăm migranți mai rapid, cum procesăm solicitările de azil mai rapid și așa mai departe.

Aceste lucruri sunt importante. Vreau să spun încă o dată și să fiu foarte clar: România nu este sursă de migrație și România nu este țară de tranzit. Noi știm să ne protejăm granițele. Însă problema este una europeană și atunci e clar că și noi vrem să participăm la găsirea celor mai bune soluții.

În acest sens, noi suntem deschiși să colaborăm cu Comisia Europeană pe un proiect pilot care va veni să verifice anumite proceduri mai rapide, mai eficiente și, în acest fel, chiar să creăm o bună practică care poate fi preluată și de alte state membre.

Și ca să fie foarte clar: a nu se confunda migrația cu Schengen. Schengen se referă la o libertate de circulație a cetățeanului european, iar când vorbim despre migrație vorbim despre proceduri care se adresează unor oameni care vin din afara Uniunii Europene. Deci este cu totul altceva. Ah, că în opinia unor state membre există legături între acestea, am luat act de această chestiune și, și din acest motiv, vrem să găsim soluțiile cele mai bune. România niciodată nu este parte din problemă, dar noi încercăm întotdeauna să fim parte și să contribuim la soluție.

În final, am insistat și în discuția pregătitoare pe care am avut-o cu Președintele Charles Michel, trebuie să discutăm un pic despre cum putem să ajutăm victimele catastrofei din Turcia și din Siria. România a trimis alaltăieri deja o echipă mare de ajutor, persoane calificate care caută victime și salvează. Pe urmă am aprobat ieri încă o echipă destul de mare care merge în zonă, care are și o componentă medicală. Și, în fine, vom începe foarte curând să trimitem ajutoare umanitare și în Siria.”, a spus președintele Klaus Iohannis.

Aruncarea vinii dintr-o curte politică în alta, nu rezolvă problema

Întrucât timpul i-a permis, președintele Klaus Iohannis a răspuns câtorva întrebări ale jurnaliștilor. În privința aderării la Spațiul Schengen, Iohannis nu avansează o dată, dar se declară optimist și asigură că discuțiile vor continua.

„Noi vom continua discuțiile politice pe toate palierele, pe absolut toate palierele, și sunt optimist că vom găsi soluții pentru această problemă Schengen, dar n-aș vrea să ne legăm de o anumită dată. Repet, pentru mine, pentru România și pentru români, este important să intrăm în spațiul Schengen. Nu vreau să legăm discuția de o anumită dată, fiindcă, am văzut și în decembrie, aceste lucruri nu pot fi legate de o anumită dată, ele țin de foarte multe considerente, europene ar trebui. Din păcate însă țin și de chestiuni de politică internă în unele state membre. Asta este un lucru pe care nu-l consider bun, dar nu poate fi ignorat. Deci continuăm discuțiile și sunt optimist.”, a precizat Iohannis.

Președintele a fost întrebat și despre situația ministrului liberal Lucian Bode, a cărui lucrare de doctorat a fost declarată plagiată.

 „Din câte am înțeles din spațiul public, nu chiar așa a spus Comisia, dar este adevărat că acolo sunt probleme. Aceste probleme trebuie luate, după părerea mea, foarte în serios și eu am încredere că în PNL, și domnul Bode personal, vor analiza aceste chestiuni și impactul politic. Eu personal, sincer, mă aștept ca cel târziu până la rocadă sau rotația guvernamentală, să se ia o decizie clară în acest sens”, a spus președintele.

Președintele a fost întrebat dacă îl va accepta premier pe Marcel Ciolacu când va veni momentul rocadei guvernamentale, ținând cont și de recentele declarații ale liderului PSD, care a afirmat că anii de mandat ai lui Iohannis „au fost ani pierduți din cauza ranchiunei”.

Klaus Iohannis a afirmat că va lua „atunci” decizia care i se va părea cea mai bună.

„Câteodată, unii politicieni merg la televizor și îi ia gura pe dinainte, ca să zic așa. Dar nu cred că cineva a uitat sau nu a înțeles că această coaliție a apărut dintr-o nevoie, țara trebuie să fie guvernabilă și țara trebuie să aibă un guvern stabil în aceste vremuri tulburi. Și atunci trebuie să avem puterea interioară să trecem, cu mai multă sau mai puțin lejeritate, peste anumite declarații mărunte și să vedem care este în realitate interesul României. Și atunci când coaliția va decide să facă o schimbare de guvern, se vor prezenta toate părțile interesate, îmi vor prezenta punctele de vedere și, în conformitate cu Constituția, voi lua atunci decizia care mi se va părea cea mai bună pentru România.”, a precizat Iohannis.

Întrebat despre situația creată cu OMV, care nu vrea să plătească taxa de solidaritate, Iohannis a precizat că el a solicitat ca normativul Ministerului Finanțelor să nu încalce nicio directivă și nicio lege în vigoare.

„Dacă va plăti sau nu o să vă spună, cu siguranță, cei care au făcut normativul, adică Ministerul Finanțelor. Am fost puțin surprins când m-am informat, după aprobare, cum s-a discutat această chestiune și am aflat că, de exemplu, Ministerul Energiei nu a fost cooptat în discuție. Deci chestiunea s-a discutat la nivel de Finanțe, ceea ce este, în principiu, în regulă, fiindcă vorbim despre o taxă sau un impozit, cum doriți, dar am fost informat că se lucrează la acesta.

Solicitarea mea a fost una singură, ca acest act să fie legal și clar. Adică să nu încalce nicio directivă și nicio lege în vigoare în România și să fie atât de clar încât să nu apară discuții dacă este sau nu este. Rezultatul îl vedem cu toții la televizor, toată ziua bună ziua se discută dacă este sau nu este.

Cred că cei care au lucrat pe document trebuie să clarifice. Nu-i nimic pierdut, dar aruncarea vinii dintr-o curte politică în altă curte politică pot să vă spun sigur că nu rezolvă problema.”, a mai spus Iohannis.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top