Miercuri, plenul Parlamentului va dezbate controversata Lege a Defăimării inițiată de liderul PSD Liviu Dragnea. Ieri, deputaţii din Comisia Juridică şi din cea pentru Drepturile Omului au adoptat marţi ”Legea defăimării”, mărind cuantumul amenzilor până la 100.000 de lei pentru cei care aduc atingere imaginii unui grup sau unei comunităţi. Camera Deputaților este for decizional.

Intern

Legea Defăimării, în plen

PNL și Mișcarea Populară s-au poziționat împotriva proiectului de lege. Copreședintele PNL Alina Gorghiu a anunțat că, dacă va fi adoptată, legea va fi atacată de liberali la CCR. Fostul Traian Băsescu susține că prin această lege PSD încearcă să controleze internetul, aluzie la scenariul conform Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale și ca urmare a unei campanii bine pusă la punct de strategii lui Klaus Iohannis pe internet. În replică, Liviu Dragnea a susținut că este o lege importantă mai ales în contextul posibilității găzduirii imigranților în România. Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, anunţa în octombrie că va elimina, în Camera Deputaţilor, criteriul defăimării pe criterii de apartenenţă politică şi de avere din Legea defăimării pe care a iniţiat-o, pentru a elimina riscurile de “interpretare greşită”, şi că va diminua cuantumul amenzilor.
Dragnea susţinea atunci că a urmărit cu foarte mare atenţie toate observaţiile care au apărut în spaţiul public şi a precizat că “această lege nu a fost gândită ca un mijloc de cenzură”, ci ca un mijloc legal pentru “demnitatea umană”.
Ce prevede proiectul
Conform proiectului, în cadrul Consiliului Naţional pentru Combarerea Discriminării se va înfiinţa Departamentul pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei care va avea rol de prevenire şi sancţionare a defăimării sociale, definită ca ”fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la un grup social”.
Potrivit proiectului adoptat de Senat, persoana care se consideră vizată de defăimarea socială poate formula, în faţa instanţei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare defăimării sau anularea situaţiei create prin discriminare, în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei sau “de la data la care persoana interesată putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei”, mai prevede proiectul.
Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor fi însărcinate anual cu elaborarea unui plan privind respectarea drepturilor omului, combaterea discriminării şi promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup şi nivelul administraţiei publice locale.
Iniţiativa legislativă vizează nu numai instituţiile publice. Astfel, orice angajator cu cel puţin 50 de angajaţi va include în Regulamentul de organizare şi funcţionare un set de reguli privind respectarea drepturilor omului, combaterea discriminării şi promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup.
În varianta adoptată de Senat proiectul prevedea că defăimarea socială s-ar putea sancţiona cu amendă de la 1.000 la 30.000 lei, dacă vizează o persoană fizică, respectiv cu amendă de la 2.000 la 60.000 de lei, dacă vizează un grup social.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top