Liberalul Laurențiu Cazan, omul care ar putea opri traseismul politic

„DNA a fost un instrument politic”, „am pierdut voturi susținând legea eliminării păcănelelor” și „aș vrea să inițiez o lege împotriva traseismului”, declară avocatul Laurențiu Cazan, deputat al PNL, în exclusivitate pentru Q Magazine.

• Caz de AUR! Un obiectiv finanțat de români a fost inaugurat cu steagul Ținutului Secuiesc. Europarlamentar: Au lipsit cu desăvârșire însemnele statului român
• CIA, acuzată că ar căuta viață extraterestră pe Pământ
• Falimentul politicii externe. Președinția României plătește 3,4 milioane de dolari unei firme de lobby pentru „aprofundarea relației cu SUA”
• În numele Annei Sava, această fată deșteaptă…
• Florin Jianu: Antreprenorii români „sufocați de taxe și impozite” vor scăderea impozitării pe forța de muncă, reducerea impozitului pe dividende, reducerea TVA

ȘTIE CE CAUTĂ ÎN POLITICĂ

Ne place sau nu, vor exista mereu președinți de țară, primari, parlamentari, politicieni. Să nu mergi la vot, dar să critici toată clasa politică încă 4-5 ani, nu pare să fi îmbunătățit ceva vreodată. Cum putem avea politicieni mai buni? Câteva posibile idei ne-a oferit Laurențiu Cazan, lider al Partidului Național Liberal.

Are 42 ani, este din Băile Olănești, de meserie avocat și actualmente deputat liberal de Vâlcea. A făcut studii de drept și de securitate la Sibiu, a absolvit Institutul Diplomatic Român și este pasionat de educație politică și leadership.

E membru PNL din 2011, a fost președinte al tineretului liberal vâlcean, iar acum este chiar președintele PNL Râmnicu Vâlcea.

În Camera Deputaților activează în mai multe comisii între care cea Juridică de Disciplină și Imunități, Comisia pentru Constituționalitate, Comisia pentru Tehnologia Informației și Telecomunicațiilor și Comisia Permanentă Comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru Relația cu UNESCO.

În vremuri în care reproșăm politicienilor atât că nu au viziune, cât și că perorează teorii, dar nu acționează, Laurențiu Cazan este omul care a inițiat 87 de proiecte legislative, 40 fiind deja în vigoare.

URA CARE L-A MOTIVAT

Laurențiu Cazan nu a venit în politică pentru că nu avea o meserie, ci, dimpotrivă, a practicat 13 ani avocatura, iar experiența juridică l-a ajutat efectiv în activitatea parlamentară, „pentru că așa a reușit să înțeleagă rapid care sunt mecanismele de legiferare în Parlament.”

După accederea în Baroul Vâlcea, doi ani a activat exclusiv în drept penal. Ulterior, s-a îndreptat către contencios administrativ și drept comercial.

„Nu mi-a plăcut partea asta penală. Infractori, mincinoși, uneori aveam telefoane ascultate, mai existau și nedreptățile pe care unii procurori le făceau celor care săvârșiseră mici infracțiuni. Se ajungea în situația ca tu, avocat,  să nu-ți poți ajuta, efectiv, clientul. Nu mă simțeam util pentru ei. Nu făceam decât să primesc bani, nereușind  să livrez ajutorul de care aveau nevoie. În aceste condiții, am renunțat la penal. În comercial și în contencios administrativ știi foarte clar, chiar dinainte de a intra în dosar, ce urmează să obții și ce nu”, povestește Cazan pentru Q Magazine.

Activitatea sa juridică, din 2007 până în 2020, poate fi sintetizată în 50 de dosare penale și peste 300 de dosare în drept comercial și contencios administrativ.

A făcut doilea mare viraj din viața sa, cel către marea politică, din două motive.

„Nu mi-a plăcut să văd factorul decident mai slab decât mine. Simțeam că liderii politici locali nu mă reprezentau deloc și chiar îi percepeam ca fiindu-mi inferiori. Nu este o aroganță, era o realitate. Drept urmare, m-am înscris în PNL. Însă cel mai mare impuls mi l-a dat ura pe care o aveam față de Traian Băsescu. Atunci am devenit activ politic. Nu mi-a plăcut niciodată modul în care a făcut politică, iar partidul stat pe care îl crease, PDL-ul, și modul în care conducea România au fost un dezastru. Practic, își trecuse statul pe persoană fizică. Asta au simțit și românii, așa explicându-se numărul mare de oameni care au venit la referendumul de demitere a sa”, rememorează liberalul.

Nu trece cu vederea, însă, faptul că în cele două mandate ale lui Băsescu, clasa politică a fost decimată. Chiar și în prezent se mai resimt reverberațiile acelor acțiuni. Din punctul de vedere al lui Laurențiu Cazan, explicația este simplă și fără dubiu.

„DNA-ul a distrus tot ce a însemnat leadership-ul politic din toate partidele.

Logica după care s-a acționat a fost simplă și ticăloasă: dacă nu ai lideri, e mult mai ușor să controlezi totul.

Acțiunile de atunci au favorizat nașterea de mai târziu a Uniunii Salvați România, devenită partid, ajunsă la guvernare și eșuată acum. Liderii USR, pe atunci ONG-iști, au confiscat tema luptei anticorupție, s-au raliat procurorilor și au oferit zgomotul de fond pentru hăcuirea liderilor PSD și PNL. Într-un sondaj de opinie comandat recent de Partidul Național Liberal, am văzut însă că românii nu mai consideră astăzi lupta împotriva corupției prioritară, așa cum o arătau sondajele în momentul când DNA-ul furniza arestări la ore de prime time, trecând în subsidiar adevăratele probleme de viață ale românilor.

Eșecul pe care DNA l-a înregistrat în dosare celebre și maniera excesivă în care oameni publici, dovediți ulterior nevinovați, au fost anatemizați, a dat de înțeles populației că este, de fapt, o temă falsă”, spune Cazan despre o perioadă controversată a justiției române.

Înarmat cu dorința de a îmbunătăți, de la nivel personal, politica românească, liberalul vâlcean iese din zona de confort și candidează pentru Parlamentul României, în 2020. Își promite sieși că va fi activ și tocmai de aceea alege să fie membru în mai multe comisii parlamentare.

„Sunt pasionat și de un domeniu cumva conex, cel al tehnologiei informației (IT), pentru că m-am apropiat în ultima vreme foarte mult de fenomenul digitalizării. Domeniul juridic e mai nișat, însă digitalizarea în România, astăzi, este o prioritate generală, și într-un parcurs de dezvoltare continuă care ne privește pe toți.”

Una dintre inițiativele legislative ale Comisiei de IT & C a Camerei Deputaților, în care activează Laurențiu Cazan, a fost Legea privind corelarea bazelor de date la nivelul administrației publice. Aceasta va face ca o instituție publică să aibă acces la bazele de date ale unei alte instituții fără a mai fi nevoie de solicitare scrisă.

Liberalul a fost implicat și în inițiativa legislativă care a eliminat celebrul dosar cu șină, legea fiind deja implementată.

Un alt pas important s-a făcut prin Legea semnăturii electronice, iar odată cu interconectarea bazelor de date, totul, la nivelul administrației publice, va fi digitalizat. Fiecare cetățean va putea trimite orice fel de document pe email, semnat electronic, va fi considerat autentic și va fi luat în considerare de funcționarii publici.

Cazan este de acord că digitalizarea, deși reprezintă un mare pas înainte, un progres, „creează și vulnerabilitate”. Această perspectivă i-a fost confirmată atât de creșterea atacurilor cibernetice din România, cât și de recenta pană informatică de la Microsoft, (iulie) care a bulversat întreaga planetă. Optimismul său nu s-a „zdruncinat” însă, argumentele fiind că există succese mari în digitalizare: Cartea funciară și cazierul judiciar.

EMPATIA ADUCE VOTURI

Laurențiu Cazan visează și lucrează „pentru o lume ideală în care fiecare om să beneficieze de servicii publice de calitate, indiferent de cuantumul veniturilor sau de statutul său social”. L-am întrebat dacă un astfel de discurs politic mai poate atrage astăzi românii la vot. Și apoi, nu e asta oare o abordare politică de stânga?

„Ca politician, trebuie să mă adaptez la ce nevoi are omul în momentul de față, chiar dacă eu fac o politică de dreapta”, spune deputatul. „E evident faptul că România a rămas în urmă la nivelul politicilor și al infrastructurii de bază de care are nevoie societatea. A fi preocupat de acestea nu înseamnă că fac o politică de stânga sau de dreapta, ci că sunt conectat cu realitatea acelor români care nici în 2024 nu beneficiază de apă, gaze, drumuri. Chiar dacă ne ocupăm și de digitalizare (care este o prioritate și o necesitate), nu putem ignora faptul că jumătate din populație nu are servicii publice și infrastructură de bază. Trebuie să rezolvăm întâi aceste necesități primare, indiferent de orientarea politică.”

Deputatul liberal admite că românii au din ce în ce mai puțină încredere în politicieni.

„Eu, unul, îmi doresc să fac bine pentru oameni, dar trebuie să înțeleg și să admit această neîncredere a populației care s-a instalat la nivel național.

Să spui astăzi că ești politician echivalează de multe ori cu a te autocondamna în fața oamenilor, indiferent de ceea ce faci.

Am văzut primari care au modernizat o comună de la zero în câțiva ani, și, totuși, ulterior au pierdut alegerile, doar pentru că le-a lipsit poate acel grad de empatie, de apropiere, de căldură față de oameni. Astăzi, cel mai mult contează pentru ei să te simtă aproape, uneori chiar mai mult decât performanțele manageriale, să fii om cu oamenii.”

Cunoaștem cu toții modelul de lider local care e „om cu oamenii” în primul rând prin faptul că organizează festivaluri și chermeze pe bani publici – „pâine și circ” – ce aduc, desigur, voturi. Ce înțelege însă liberalul de Vâlcea prin această expresie?

„Înseamnă să stai de vorbă direct cu ei, să îi întrebi și să îi asculți pentru a afla ce anume își doresc– nu ce crezi tu că au nevoie. Mulți politicieni fac această greșeală, aplicând principii, viziuni și priorități despre care cred că sunt așteptate de alegători, ori sensul trebuie să fie invers: de la ei spre tine. Unii politicieni înțeleg să fie aproape de oameni prin festivități cu mici și bere. Sunt importante și acestea, pentru a socializa, dar nu te poți rezuma doar la asta.”

PRIORITATE NAȚIONALĂ

Dintre cele 40 de legi la care a contribuit, Laurențiu Cazan spune că cea a semnăturii electronice este cea mai importantă, fiind transpartinică și reprezentând un progres fundamental în reforma administrației publice.

„După ce va fi promulgată, orice instituție publică va avea obligația să accepte ca autentice și documente cu semnătură electronică. Comisia de Digitalizare, din care fac și eu parte, este autoarea acestei legi foarte importante care va permite instituțiilor publice să se debirocratizeze.

Am discutat despre posibilitatea introducerii serviciilor digitale peste tot. E foarte important să putem rupe bariera dintre omul de rând și primar, respectiv administrația locală, pentru că, spre exemplu, atunci când va fi totul digitalizat, administratorii publici nu vor mai primi solicitări de genul Am nevoie de o adeverinţă!, Am nevoie să plătesc ceva! și vor putea să se concentreze pe ce au de făcut pentru oameni mai mult decât pe aceste aspecte birocratice, a căror rezolvare, ca o favoare, aduce încă voturi”, spune deputatul.

Crede cu tărie că administrația publică trebuie să ofere oamenilor neapărat și alternativa digitală: „De ce? Pentru că dacă îi spun unui primar de comună să pună un POS sau să se înscrie în Ghișeul.ro, o să răspundă că nu are cine să folosească aceste servicii din rândul populației unei comune, că sunt mulți vârstnici care nu se pricep etc. Dar oferind oamenilor și alternativa aceasta, a instrumentelor digitale, încetul cu încetul ei se vor obișnui și le vor folosi tot mai mult.”

Hotărât să candideze din nou, în alegerile din noiembrie, pentru Parlament, Cazan își propune să păstreze digitalizarea ca prioritate, dacă va mai obține un mandat, și, de asemenea, să meargă din ce în ce mai mult spre zona de administrație publică, unde vrea să se ocupe de regenerarea urbană, care este modul în care vedem orașul viitorului. „Trebuie să identificăm oportunitățile și provocările, cum facem să avem orașe prietenoase pentru toate categoriile de cetățeni, cum rezolvăm problemele urbane de mediu, cele de trafic etc.” spune Cazan. „Regenerarea urbană este despre cum putem să dezvoltăm orașele românești ca să arate cel puțin ca un oraș mediu din Uniunea Europeană”.

ADIO, PĂCĂNELE!

„Momentan, pare că nu avem nici vreo strategie pe termen scurt, nici viziune de ansamblu legat de patrimoniul cultural național, ceea ce se vede chiar și numai din bugetul extrem de mic al Ministerului Culturii” arată Laurențiu Cazan, deși această instituție este condusă de o colegă de-ale sale de partid, liberala Raluca Turcan. „Recunosc, cu tristețe, că indiferent de ce partid a condus, Ministerul Culturii a fost cel mai slab finanțat dintre toate, ceea ce arată că nu am dat importanță rolului culturii. Înainte de a fi politicieni, suntem români, și, așa cum ne securizăm granițele geografice, ar trebui să ne protejăm și identitatea națională definită prin cultura și tradițiile noastre”, declară Cazan.

Dincolo de patrimoniul cultural și de digitalizare, liberalul s-a implicat și în eliminarea sălilor cu jocuri de noroc din localitățile cu o populație sub 15.000 de locuitori, fiind unul dintre autorii inițiativei care legiferează în acest sens.

„Nu aveți idee câte înjurături am primit după ce am anunțat legea, în aprilie”, mărturisește liberalul. „Inițial nu mi-am dat seama de ce niciun coleg deputat sau senator nu a promovat această inițiativă.

Deși regret voturile pierdute, mă gândesc la copiii pe care poate i-am salvat.

Mi-am asumat această decizie, cu toate consecințele politice. Nu am intrat niciodată într-un cazinou, dar am întâlnit în cariera mea de avocat multe familii care au ajuns să se destrame din cauza acestui flagel. E un fenomen la nivel național, ca și traficul de droguri, de altfel, și cred că ar trebui să intervenim mai puternic.

În România sunt oficial cca 100.000 de dependenți de jocurile de noroc, însă, în realitate sunt mult mai mulți, cu siguranță. Pot fi chiar și un milion.

Ceea ce mi-am dorit, în mod special, prin eliminarea acestor săli din localitățile mai mici, a fost ca ele să nu mai fie la îndemâna copiilor care, de multe ori, în drum spre școală intrau să-și caute norocul în fața unui aparat despre care noi, ca adulți, știm exact că aduce profit exclusiv proprietarilor. Dezvoltarea acestui fenomen este demonstrată și de creșterea cu 30% a numărului de operatori din industrie în anii 2020-2023 și de cele 400.000 de conturi de pe internet, conform datelor asociațiilor din domeniu. Am văzut că 7% dintre tineri au fost clasificați ca fiind expuși riscului de a juca jocuri de noroc, iar 4% au deja un comportament de joc patologic. Sunt cifre care ar trebui să ne sperie, iar pe mine m-au pus pe gânduri, de aceea am și vrut să fac ceva concret”, arată liberalul.

„Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN) are înregistrate 12.000 de săli de pariuri sportive, bingo, cazinou, loterie”, amintește Cazan, adăugând că în România sunt înregistrare aproape 690 de firme care au ca obiect de activitate jocurile de noroc, cu 22.000 de salariați.

Cifra de afaceri a firmelor din domeniul jocurilor de noroc este de două miliarde de euro.

„Dorința unora dintre parlamentari, între care mă număr, este ca încetul cu încetul să scoatem jocurile de noroc în afara tuturor orașelor și localităților, nu doar a celor cu o populație sub 15.000, pentru a le face mai puțin accesibile nu doar copiilor, ci și multor categorii de persoane vulnerabile, din zone mai puțin educate și mai sărace, care ajung din cauza acestor jocuri de noroc să își vândă casele, mașinile, bunurile, să își destrame familiile, unii ajungând să se sinucidă din cauza datoriilor. Se petrec adevărate drame. În acest sens există mai multe inițiative legislative, de la toate partidele. Ne-am pus de acord cu toții să susținem acest proiect, și cred că în legislatura viitoare toți parlamentarii îl vor vota”, speră Laurențiu Cazan.

CUM ARATĂ CREDIBILITATEA

Revenind la politică, l-am întrebat pe deputat cum vede liberalismul în România de astăzi, cu un an înaintea împlinirii a 150 de ani de la fondarea PNL. Mulți sunt sceptici nu doar față de forțele liberale, ci și față de validitatea oricăror proiecte politice, iar expresia „toți o apă și un pământ” se aude tot mai des.

Cazan susține ideea necesității ca partidele să se preocupe de ceea ce au oamenii nevoie, dincolo de limitele stricte ale orientărilor politice, arătând că diferitele guverne postrevoluționare au luat măsuri care, la un anumit moment, erau necesare, în funcție de situația țării, deși, doctrinar, partidele care le-au promovat și adoptat erau diferite.

„Spre exemplu, guvernul liberal Tăriceanu a fost cel care a dublat salariile profesorilor, deși o astfel de măsură este de stânga; sau guvernul social democrat al lui Victor Ponta a fost cel care a redus taxele și impozitele, ceea ce a fost o măsură de dreapta”, amintește deputatul.

În privința politicilor liberale, este ferm convins de cel puțin un fapt: „Din punct de vedere economic, cota unică de impozitare este o linie roșie peste care noi, liberalii, din perspectiva viziunii de dreapta, nu vom trece. Partidul Liberal va trebui, încetul cu încetul, să se axeze tot mai mult pe sprijinirea inițiativei private și a mediului economic.

Atunci când devii un partid mare, cum este PNL acum, există o tendință de a intra cumva în toate domeniile. Dar la un moment dat trebuie să ne definim viziunea și să știm foarte clar încotro ne îndreptăm.”

Cazan este convins că România de astăzi nu este pregătită pentru un impozit progresiv, pentru că nivelul de venituri nu este suficient de mare. În plus, de când a fost adoptată această măsură liberală, cota unică de impozitare, a adus progres în societatea românească.

Ceea ce nu pare să fi adus progres este însă un fenomen care a afectat toate partidele, și anume traseismul politic, pe care  Laurențiu Cazan l-a numit „un test de credibilitate pentru cei aleși”. Fenomenul traseiștilor continuă să existe însă, în ciuda condamnărilor din partea societății și a diferiților politicieni.

Un exemplu elocvent de gândire „traseistă” l-a oferit chiar Rareș Bogdan, vicepreședinte PNL, în august 2019, când cerea public, cu un urlet care a depășit până și sunetele cașalotului, „ferecarea ușilor PNL în fața oricărui ales local al PSD”, pentru ca, 5 ani mai târziu, să găsească explicații indulgente pentru racolarea oricărui PSD-ist, dacă asta însemna un mandat în plus în dreptul PNL.

„E o chestiune care ține de caracter, din punctul meu de vedere. PNL Vâlcea, din care fac eu parte, a pierdut 15 primari din cauza ordonanței care a permis traseismul politic, dar am și câștigat. Sunt împotriva acestui fenomen pentru că e straniu să faci o politică liberală și apoi, într-o săptămână, să te schimbi și să ai o viziune social democrată. E aproape imposibil, în mod autentic și serios. 

Ciudat a fost că, deși la început am crezut că acesta este, într-adevăr, un test de credibilitate, n-a fost așa, pentru că în cele mai multe localități puțini și-au schimbat partidul și totuși nu au mai fost aleși.

Traseismul ar trebui interzis prin lege și mă gândesc să inițiez un act legislativ prin care, odată ce ai renunțat la partidul pe listele căruia ai intrat în Parlament, să pierzi, automat, locul dobândit.

Este o înșelare a votanților, pentru că ei au girat lista unui partid, nu o persoană anume, și prin eliminarea traseismului am face un pas spre redobândirea încrederii oamenilor în politicieni.

În același timp, ar trebui să reglementăm prin lege și limitarea numărului de mandate al aleșilor locali. După trei mandate ca primar, ajungi să controlezi votul. În cei 12 ani, să zicem, ai avut tot timpul să implementezi o viziune de dezvoltare. Asta ar putea genera o mai mare dinamică în viața politică, la nivel guvernamental și local”, declară Laurențiu Cazan pentru Q Magazine.

Mulți cred că anul acesta alegerile sunt sau vor fi dominate de candidații independenți. Sunt aceștia mai credibili în fața electoratului de astăzi? „Depinde”, spune liberalul. „Deocamdată, cel puțin, nu cred că poate fi o variantă câștigătoare această carte a independenților. Puțini au reușit să câștige ca lupi singuratici, mă rog, luptători singuratici, dacă vreți.  Realitatea este că, de la președintele României până la orice primar, ai nevoie de o structură de partid care să îți pună în aplicare viziunea și programul electoral. Când nu o ai, e aproape imposibil să câștigi alegerile sau să treci de votul consiliilor programele și inițiativele cu care ai obținut votul de încredere în alegeri. Chiar și Nicușor Dan a fost susținut de niște partide politice.”

VÂLCEA, ÎNAINTE DE TOATE

Într-un bilanț al realizărilor și eșecurilor pentru județul Vâlcea, Laurențiu Cazan spune că, alături de colegii săi liberali, a adus un proiect pentru apa și canalizarea în județ de 230 de milioane de euro, prin Ministerul Fondurilor Europene, în mandatul liberalului Marcel Boloș.

„Am reușit să semnăm contractul, dar ceea ce nu am reușit a fost să-l și vedem implementat, iar asta pentru că administrația locală nu a reușit nici până acum să îl pună în aplicare, în condițiile în care aproape jumătate dintre localitățile din județ nu au sisteme publice de apă și canalizare. Noi am muncit aproape 3 ani să ducem acest proiect din faza în care era, de 20%, până la 100%, și acum el nu este în derulare. Vorbim de cel mai mare contract de investiții pe care îl are semnat actualmente județul Vâlcea. Din păcate, managementul defectuos al primarului municipiului Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, a generat această situație”, spune Cazan, al cărui optimism pentru ameliorarea viitorului pare foarte moderat.

Dezamăgit de faptul că la capătul a cinci mandate de primar, Mircia Gutău a „reușit performanța” de-a duce municipiul Râmnicu Vâlcea pe penultimul loc al sărăciei, Laurențiu Cazan dezvăluie pentru Q Magazine că noul mandat de parlamentar pe care va lupta să-l dobândească în această toamnă, este, de fapt, „doar un pas intermediar” către candidatura sa pentru a-l înlocui pe actualul primar.

„Deși nu avem o rată a șomajului oficială, am devenit județul care are o Diasporă nu în afara țării, ci într-un alt oraș, la Sibiu, unde nivelul de trai și salariile sunt mult mai atractive. Știu că pot să dezvolt municipiul, care astăzi nu are nici măcar un singur parc industrial, iar cei patru ani în care sper să mai activez în Parlamentul României nu vor fi decât experiență cumulată în plus care mă va ajuta în viziunea mea pentru acest oraș.”

În 2028, voi candida pentru primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, adus de primarul Mircia Gutău printre cele mai sărace orașe ale țării.

Băile Govora, stațiune înființată de președintele PNL I.C Brătianu, în 1887, sunt o altă preocupare a deputatului liberalul. În urmă cu un secol, era una dintre cele mai faimoase, mai profitabile și moderne stațiuni de tratament balnear din România, alături de Căciulata și Olănești. Inspirată de stațiunile balneare franceze Vittel, Vichy sau Evian, astăzi, cu excepția Hotelului Palace, Băile Govora sunt doar un teritoriu al clădirilor abandonate.

Mai mult, Vila Ivanovici, căreia i se mai spune și Vila dantelată, monument istoric al stațiunii, a ajuns să apară într-un episod al emisiunii „Last Week Tonight with John Oliver” de pe HBO, în 2022, ca exemplificare a unei atmosfere terifiante.

Vila Ivanovici din Băile Govora, salvată de la ruinare completă de doi arhitecți Foto: Marius Vasile/StudioGovora

În 2020, Radu Tîrcă și Ștefania Hîrleață, arhitecți pasionați de istorie și patrimoniu, au făcut proiectul pentru punerea în siguranță a clădirii și au ajutat Primăria, proprietarul imobilului, să depună proiectul pentru obținerea banilor necesari lucrărilor de la Institutul Național al Patrimoniului.

Laurențiu Cazan consideră anormal ca două persoane din societatea civilă să fie mai preocupate de salvarea patrimoniului decât autoritățile locale care au fost alese și pentru asta.

„Îi cunosc pe cei doi arhitecți, sunt tineri foarte pasionați de arhitectura balneară din zonă, dar nu este de datoria lor să preia atribuțiile primarului. La presiunea ONG-ului și ca urmare a faptului că stațiunea a început să fie promovată și la nivel național, primăria a început, finalmente, să acorde (inclusiv în proiectul cu Vila Ivanovici) o importanță mai mare vilelor vechi din stațiune. Băile Govora ilustrează foarte bine un paradox românesc: în ultimii 20 de ani, Unitățile Administrative Teritoriale nu au mai investit în această stațiune și, evident, a rămas mult în urmă. Cu toate acestea, mă uit și la binele din acest rău. În stațiune încă se regăsesc clădiri cu arhitectură interbelică, ceea ce la Călimănești, spre exemplu, s-a pierdut. Când Brătianu a înființat această stațiune, a adus arhitecți de la Paris. Ar fi păcat să pierdem aceste mărturii ale istoriei noastre.”

Dacă va reuși să câștige un nou mandat de parlamentar, Laurențiu Cazan vrea să contribuie la dezvoltarea regiunilor viticole, având ca motivație principală zona Drăgășani, din județul său, printr-o inițiativă legislativă care să acorde facilități fiscale companiilor care investesc în aceste regiuni.

„Cred că zona de sud a județului poate fi transformată într-un fel de Toscana a României. Putem promova mai mult turismul viticol din zona Drăgășani, actualmente cea mai săracă din tot județul, dar cu un potențial uriaș.

Pentru asta însă e nevoie de construirea infrastructurii, obligație ce revine Consiliului Județean. Odată ce avem un Drum al Vinului, aș putea iniția, alături de colegi care au și în județele lor astfel de regiuni viticole, o lege prin care să facilităm accesul celor care vor să investească în ele la fonduri europene și să le creăm anumite facilități fiscale. Este unul dintre proiectele mele pentru noul mandat din Parlament”, anunță liberalul.

MERGEM LA VOT?

Toți promit multe înainte de alegeri, dar apoi nu fac decât pentru ei înșiși. L-am rugat pe Laurențiu Cazan să comenteze aceste afirmații care sintetizează opinia multor români.

„În recenta campanie pentru alegerile locale, derulate în iunie, am întâlnit un tânăr care avea 28 de ani și care nu votase niciodată. Am stat o oră și jumătate cu el să îl conving să meargă în ziua scrutinului, indiferent dacă mă vota pe mine sau partidul meu. În ziua alegerilor l-am luat personal de acasă și l-am dus la secție, pentru că votul este cel mai important exercițiu democratic al unui cetățean, un drept fundamental pe care nu ți-l poate lua nimeni, iar noi am făcut chiar o Revoluție pentru asta. Nu mă deranjează cineva care nu mă alege pe mine, mă deranjează mai mult cine nu merge la vot și spune că nu are variantă. E imposibil să nu fie cineva care să îți reprezinte într-un fel sau altul viziunea. Ce mă îngrijorează este însă numărul scăzut al persoanelor cu vârsta sub 35 ani care merg la vot. Tinerii încă nu consideră că este important să voteze, din păcate…”

Ce e de făcut pentru a îi convinge când mulți cred că votul lor oricum nu contează? „Într-adevăr, a început să se instaleze în mintea românilor un fel de certitudine că iese tot ce vor alții, că oricum totul este manipulat, că există fraude în procesul electoral. Nu e deloc așa. E o absurditate.

Sistemul de vot existent astăzi în România nu permite fraude în masă. Din 2012 particip activ în tot ce înseamnă procesul electoral, și nu am văzut și nici nu am auzit să poți frauda alegerile în masă.

Cred că această manipulare, că nu se schimbă nimic și că există mereu altcineva care decide pentru noi, a început să devină o obsesie în opinia publică românească, iar singura soluție pentru combaterea ei e tot educația. Încă de la școală trebuie să îi conștientizezi pe copii că votul este important. Dacă persoanele între 18 și 35 ani ar veni peste 50% la vot, ar schimba paradigma politică a viitorului în decembrie 2024, și s-ar putea crea alte majorități parlamentare” declară deputatul liberal. Și sociologul Barbu Mateescu avertiza că „vom avea forțe politice sau o forță politică nouă care să mobilizeze acest grup, care va crește din motive demografice și va deveni mai semnificativ în 2028-2029”.

Faptul că alegerile parlamentare și prezidențiale de la sfârșitul acestui an vor ocupa trei duminici la rând a stârnit numeroase nemulțumiri. Va contribui acest fapt la o prezență mai redusă la vot?

„Și eu aș fi preferat ca alegerile parlamentare să fie comasate cu unul dintre tururile prezidențiale, dar nu s-a putut. Cel mai important scrutin pentru omul de rând cred că este alegerea președintelui – de aceea vedeți acolo mereu și prezența la vot cea mai ridicată. Pentru români contează cel mai mult cine e președintele țării și cine e primarul localității în care locuiesc. Vom depăși cu bine aceste alegeri, pentru că la comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, am văzut o organizare foarte bună. Nu spun că va fi o prezență record, dar cred că va fi o mobilizare apreciabilă.”

Alegerile vor veni și vor trece, totuși. Cum își dorește politicianul să arate societatea românească după? „Cred că după 2024 ar trebui să construim o clasă politică în stare să se gândească mai mult la ce trebuie să facă și mai puțin la cât de important este acel proiect legislativ pentru partid, pentru imaginea personală sau pentru atragerea de voturi. E important să vedem, concret, cum putem evolua, iar asta poate veni din stabilitate și capacitatea politicienilor de a înțelege că oamenii sunt mai importanți decât bătăliile politice.”

FIRMA DIN ACUZAȚII

Acuzat uneori că firma de construcții SC. CAZICOM. SRL, deținută de tatăl său, câștigă multe contracte cu statul, deputatul Laurențiu Cazan repetă ceea ce a mai explicat și cu alte ocazii. „Firma tatălui meu funcționează în domeniul construcțiilor din 1995.

Nu am făcut parte din acționariatul acestei societăți, nu mă ocup de ea, nu sunt implicat în managementul ei.

Nu am nimic de ascuns pentru că este vorba de contracte publice. Firma are 200 de angajați, activitatea acesteia a fost întotdeauna transparentă, ca și mine, iar contractele au fost câștigate în baza unor criterii clare. Există mecanisme de control și instituții care pot soluționa contestațiile.

An de an, după ce depun Declarația de interese, apar articole despre această companie, cu informații adunate din surse publice, livrate, însă, ca dezvăluiri fulminante. Contractele se derulează de 3 sau 4 ani deja, unele fiind chiar întrerupte momentan, pentru că nu au finanțare de la bugetul statului. Pentru mine nu reprezintă o problemă.

Concurența, dar mai ales adversarii politici, vor induce întotdeauna măcar o umbră de suspiciune asupra mea și știm că în epoca post adevărului nu mai contează adevărul, ci percepția despre acesta”, declară Cazan pentru Q Magazine.