Liderii lumii s-au întâlnit la Munchen. Ce au decis pentru Ucraina

Sute de politicieni, ofițeri militari și diplomați, din întreaga lume, s-au întrunit la München, la aproape un an de la invazia lui Putin în Ucraina. Războiul a reaprins dezbaterile despre limitele până la care ar trebui Europa să-și construiască propria capacitate militară, cât de mult ar trebui să se bazeze pe SUA și cât ar trebui să cheltuiască guvernele pentru apărare. La Conferința de Securitate de la München. Germania a cerut aliaților să trimită tancuri în Ucraina.

• Haos în Programul SAFE. Alexandru Nazare: Probabil domnul Miruță nu a fost suficient de bine informat
• Universul îl aplaudă, Leon îl plimbă. Dumitru Prunariu omagiat la 45 de ani de la misiunea istoricǎ
• Letonia, implicată în atacul asupra Moscovei? Rusia amenință direct NATO
• CSM acuză guvernul că refuză să adopte măsurile necesare pentru acoperirea deficitului cronic de personal din instanţe şi parchete
• PSD: Ilie Bolojan trebuie să răspundă în fața cetățenilor și a legii pentru breșa de securitate pe care a produs-o

Războiul a testat nu numai unitatea alianței NATO și a Uniunii Europene, ci și capacitatea părților americane de a depăși diferențele de viziune.

„Suntem aici pentru a transmite un mesaj clar  tuturor din întreaga lume: SUA se află pe o bază bipartizană în spatele efortului de a ajuta Ucraina”, a declarat Mitch McConnell, pentru Reuters.

McConnell este liderul minorității republicane din Senatul SUA, controlat de democrați, și a făcut aceste declarații după întâlnirea cu politicieni germani conservatori.

Premierul bavarez Markus Soeder a declarat că sprijinul neechivoc al lui McConnell pentru Ucraina este binevenit după incertitudinea politicii izolaționiste a fostului președinte Donald Trump, America First.

„Astăzi este un semnal foarte bun”, a spus Soeder.

Și alți parlamentari americani au ajuns la München: liderul majorității democraților din Senat, Chuck Schumer, fostul președinte al Camerei, Nancy Pelosi, președinții republicani ai comisiilor de informații și relații externe ale Camerei și omologii lor din Senatul Democrat. Cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez, Emmanuel Macron, și vicepreședintele SUA, Kamala Harris, se numără printre participanții la conferința, care se va încheia mâine.

Cei prezenți se vor concentra pe domenii de apărare și diplomație, precum și pe impactul global al războiului asupra problemelor umanității, de la aprovizionarea cu energie până la prețurile alimentelor.

Apelul lui Olaf Scholz

Scholz, al cărui guvern s-a confruntat cu critici pentru livrările lente de arme către Ucraina, a cerut și celorlalte țări europene să accelereze trimiterea de tancuri la Kiev, după ce Germania s-a angajat să livreze vehiculele Leopard 2.

„Aliații care pot livra tancuri de luptă în Ucraina ar trebui să facă acest lucru acum”, a spus Olaf Scholz, citat de The Guardian.

Germania va facilita această decizie prin furnizarea de logistică și reaprovizionarea stocurilor și prin antrenarea soldaților ucraineni.

„Pentru mine, acesta este un exemplu de tip de leadership pe care oamenii se pot baza din partea Germaniei”, a precizat Scholz.

Stoltenberg: Nu vom permite Rusiei să câștige acest război

Pe măsură ce trupele rusești se adunaseră la granițele Ucrainei, anul trecut, liderii occidentali de la München îl îndemnau pe Putin să nu invadeze țara vecină, avertizându-l că va avea de suportat consecințe grave. Anul acesta, liderii se confruntă cu consecințele profunde ale deciziei lui Putin, de a le ignora apelurile și de a declanșa cel mai devastator război din Europa, după al Doilea Război Mondial.

„Mesajul meu principal pentru poporul Ucrainei este că aliații și partenerii NATO vor fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de Reuters.

„Nu vom permite președintelui Putin să câștige acest război, ar fi o tragedie pentru Ucraina, dar și periculos pentru noi”, a precizat Stoltenberg.

El a mai spus că și China urmărește îndeaproape conflictul, un alt motiv pentru ca țările NATO să fie unite.

Conferința a servit uneori ca un barometru al relațiilor dintre Rusia și Occident, mai ales în 2007, când Putin a criticat Statele Unite într-un discurs considerat acum pe scară largă ca prevestitor al unei poziții mult mai dure împotriva democrațiilor liberale.

Rusia nu a fost invitată

Președintele conferinței, Christoph Heusgen, un diplomat german veteran, a declarat că organizatorii nu au invitat niciun oficial rus, deoarece Putin a rupt orice relație cu civilizația. Cu toate acestea, Moscova și-a făcut auzită vocea de departe, acuzând Washingtonul că a incitat Ucraina să escaladeze conflictul și spunând că Statele Unite sunt acum implicate direct în război pentru că oamenii nebuni visau să învingă Rusia.

Conferința va evidenția, de asemenea, liderilor occidentali că mare parte din restul lumii nu vede lucrurile la fel ca ei. Eforturile de a-i determina pe liderii africani, asiatici și latino-americani să izoleze Moscova au eșuat adesea, din cauza influenței diplomatice și economice a Rusiei și a furiei în Sudul Global, pentru că Occidentul a arătat puțin interes pentru conflictele și nedreptatea de acolo.

Relațiile dintre Occident și China

Este de așteptat ca diplomatul chinez, Wang Yi, să participe, iar secretarul de stat al SUA, Antony Blinken intenționează să se întâlnească cu el, pentru prima dată, după ce Statele Unite au doborât ceea ce spuneau că este un balon spion chinez și alte obiecte zburătoare.

Cei peste 40 de șefi de stat și 60 de miniștri, sosiți la conferință, nu au avut probleme cu zborurile, în timp ce, oamenii obișnuiți s-au confruntat cu greva de pe aeroporturile germane, inclusiv de la München.  confruntat cu perturbări.

Bogdan Aurescu, despre ameninţările grave de securitate din regiunea Mării Negre

Potrivit unui comunicat al MAE,  Aurescu a subliniat ameninţările grave de securitate din regiunea Mării Negre, generate de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, precum şi presiunea exercitată asupra statelor vecine, îndeosebi Republica Moldova, inclusiv prin mijloace hibride. El a participat, în calitate de invitat special, la evenimentul dedicat provocărilor multidimensionale de securitate la Marea Neagră şi de pe Flancul Estic „The Battle for the Black Sea: Mapping the Center of Gravity for the Eastern Flank of NATO”. Evenimentul a fost organizat de think tank-ul românesc New Strategy Center (NSC), în cooperare cu think tank-ul american Center for European Policy Analysis (CEPA).

Astfel, șeful diplomației de la București a arătat că războiul Rusiei contra Ucrainei este un război împotriva valorilor comunităţii democratice occidentale şi a parametrilor de bază ai arhitecturii de securitate euroatlantică, precum şi o încercare de recreare a sferei ruse de influenţă.

Ministrul de Externe a subliniat că aceste încercări ale Kremlinului trebuie respinse şi contracarate cu fermitate. În acelaşi timp, sprijinul acordat Ucrainei, pentru a câştiga războiul declanşat de Rusia este, de fapt, un sprijin pentru securitatea spaţiului euroatlantic şi a fiecărui stat membru al acestuia, inclusiv România.

Ce propuneri a formulat ministrul român de Externe

„Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea implementării depline a deciziilor adoptate la Summitul de la Madrid, unele dintre acestea fiind prevăzute a fi puse în aplicare până la Summitul de la Vilnius, astfel încât să se poată trece la Apărarea Avansată preconizată în dezbaterile de la Madrid. Descurajarea eficientă a Rusiei se poate face doar printr-o apărare puternică”, punctează MAE.

De asemenea, ministrul român a subliniat că este necesară întărirea continuă a capacităţilor de descurajare şi apărare ale statelor aliate riverane Mării Negre. În context, el a evidenţiat importanţa asigurării siguranţei navigaţiei în Marea Neagră, precum şi a unei prezenţe persistente a navelor aliate.

Totodată, ministrul român de Externe a punctat nevoia de consolidare a parteneriatului transatlantic, punând accent pe necesitatea finalizării Strategiei SUA privind securitatea la Marea Neagră şi evocând contribuţia României pentru această strategie, pe care a transmis-o omologului american Antony Blinken cu ocazia vizitei acestuia la Bucureşti, din noiembrie 2022.

România, angajament ferm pentru cauza ucraineană

De asemenea, ministrul român a subliniat importanţa continuării sprijinului pentru Ucraina, în vederea consolidării capacităţii acestui stat de a-şi apăra integritatea teritorială, suveranitatea şi dreptul de a-şi alege în mod liber viitorul. Aurescu a amintit sprijinul multidimensional acordat de ţara noastră Ucrainei, inclusiv celor peste 3,5 milioane de refugiaţi care au trecut graniţele ţării noastre de la începutul războiului, şi facilitarea tranzitului a aproximativ 13 milioane de tone de cereale din Ucraina prin România.

Tot ca parte a setului de recomandări formulate în acest context, ministrul român a propus intensificarea sprijinului european şi euroatlantic pentru Republica Moldova şi Georgia, pentru întărirea capacităţilor lor de apărare şi a rezilienţei, în special în contextul amplificării ameninţărilor la adresa securităţii acestor state.

De asemenea, ministrul român a arătat că o regiune a Mării Negre stabilă şi sigură poate fi o punte de conectare a statelor din Caucaz şi Asia Centrală spre Europa, prin dezvoltarea rutelor de transport, comerciale, turistice şi de transport al resurselor energetice.

„Pentru a valorifica acest potenţial, a subliniat că este necesară sprijinirea statelor din aceste zone pentru a-şi dezvolta propriile capacităţi economice şi de apărare, instituţii viabile şi să-şi consolideze rezilienţa. Astfel, ministrul român de externe a arătat că domeniile de cooperare evocate mai sus pot constitui o platformă pentru a proiecta o regiune a Mării Negre sigură, stabilă şi prosperă, care nu poate fi decât în interesul întregii comunităţi euroatlantice”, informează MAE.