Magistrații români acuză Comisia Europeană de ipocrizie

Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Procurorilor din România (APR) au transmis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, o scrisoare deschisă prin care solicită suspendarea „imediată” a reformei pensiilor de serviciu ale magistraților..

• Mircea Cărtărescu împlinește 70 de ani. „Viața e mai mult decât scrisul! Îmi spun asta, practic, în fiecare zi, dar, îmi spun și asta: eu nu pot percepe viața decât prin scris! E diformitatea, monstruozitatea mea”
• Copiii României: Aproape 20% nu merg la școală, 25% se simt „frecvent triști” și 56% suferă de oboseală
• Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA
• Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
• În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară

Asociațiile de magistrați prezintă Ursulei von der Leyen situația din justiția românească, arătând că „așa numita reformă” subminează independența și funcționalitatea sistemului judiciar. În scrisoare este relatat și modul netransparent în care guvernul de coaliție a amendat proiectul de lege privind pensiile magistraților aflat deja în dezbatere finală în Camera Deputaților.

Ursulei von der Leyen îi este adus la cunoștință și faptul că instanțele funcționează cu un deficit sever de personal, situația fiind la fel de gravă și în parchete.

Semnatarii consideră „inacceptabil și scandalos” faptul că instituția condusă de von der Leyen participă activ la negocierile ascunse cu partidele politice cu privire la statutul magistraților.

În final, magistrații solicită Comisiei Europene să recunoască că, prin consultarea netransparentă cu partidele politice românești, e o „nesocotire inacceptabilă a independenței justiției din România”. Ei atrag atenția Comisiei Europene că independența justiției nu trebuie folosită ca monedă de schimb în negocierile cu Guvernul României.

Documentul este semnat de Andreea Ciucă, președintele AMR, Dana Gîrbovan, președinte UNJR, Florica Roman, președinte AJADO, Elena Iordache, președinte APR.

Vă prezentăm textul integral al scrisorii deschise.

Îndemnând Comisia Europeană să ceară Guvernului României suspendarea imediată a așa-zisei reforme a pensiilor serviciului magistraților, reformă complet netransparentă și iresponsabilă și, potrivit surselor guvernamentale, avizată de Comisia Europeană.

Această așa-numită reformă subminează total independența și funcționalitatea sistemului judiciar. Sute de judecători au plecat deja în ultimele 12 luni, iar peste 1.100 de posturi judiciare sunt în prezent neocupate. Întregul sistem este pe punctul de a se prăbuși din cauza volumului de muncă copleșitor și a numărului insuficient de judecători, agravate de amenințările continue la adresa statutului nostru ca urmare a „reformelor” aprobate de Comisia Europeană. Acest lucru trebuie oprit imediat!

Didier Reynders, comisarul european pentru justiție Foto Facebook

Pe 29 mai 2023 a fost propusă de coaliția de guvernare o listă de amendamente care modifică în mod fundamental, inacceptabil, intempestiv și complet netransparent proiectul de lege de modificare a pensiilor de serviciu ale magistraților, aflat în dezbatere parlamentară finală în Camera Deputaților.

Proiectul de lege a fost supus spre adoptare Parlamentului la începutul anului 2023, într-o formă care fusese avizată pozitiv cu observații de către Consiliul Superior al Magistraturii și aprobată de Senat la 29 martie 2023.

După trecerea primei camere, proiectul de lege a fost trimis spre adoptare Camerei Deputaților, iar în cursul lunii aprilie au fost inițiate discuții cu privire la vreo modificare.

Totuși, la sfârșitul lunii aprilie, au apărut public o serie de amendamente ale coaliției de guvernare, modificând complet proiectul inițial, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și condițiile de pensionare. Aceste amendamente, au declarat reprezentanții guvernamentali, au fost NEGOCIATE ȘI ACORDATE cu Comisia Europeană.

Dacă afirmațiile sunt adevărate, o astfel de metodă netransparentă și neloială de negociere între Guvern și Comisia Europeană cu privire la statutul magistraților români este inacceptabilă, demonstrând ipocrizia și iresponsabilitatea Comisiei în relațiile sale cu sistemul judiciar din România.

Reamintim Comisiei Europene că în mod consecvent, în rapoartele sale adoptate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), a solicitat României să asigure „transparența și predictibilitatea procesului legislativ privind legislația privind reforma judiciară” și să ia avizul corpul magistraților serios luat în considerare.

În raportul din noiembrie 2017 al Comisiei Europene privind MCV, aceasta a reiterat și subliniat ideea că „capacitatea Guvernului și a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent și constructiv în ceea ce privește legile justiției va fi esențială”.

Totuși, legea pensiilor de serviciu ale magistraților este parte integrantă a statutului acestora și este reglementată cu precizie de legile justiției.

Este inacceptabil și scandalos faptul că acum Comisia Europeană nu numai că aprobă, ci participă activ la negocierile ascunse cu partidele politice cu privire la statutul magistraților.

Cerem Comisiei Europene să-și asume întreaga responsabilitate pentru situația dezastruoasă în care se află în prezent sistemul judiciar, care se confruntă cu o criză severă a resurselor umane și stopează imediat această așa-numită reformă.

Orice modificare substanțială a statutului magistraților ar trebui făcută în condiții de stabilitate în sistem, mai ales când vine vorba de resursele umane, stabilitatea și atractivitatea unei cariere judiciare.

În prezent, însă, sistemul de justiție se confruntă cu cea mai gravă și prelungită criză de personal de la aderarea României la Uniunea Europeană. În ultimii cinci ani, a avut loc un adevărat exod de magistrați, cuplat cu o scădere vizibilă a numărului de absolvenți de drept bine pregătiți care doresc să intre în sistemul judiciar.

Motivul acestei crize fără precedent este tocmai instabilitatea statutului magistraților, inclusiv amenințarea perpetuă cu desființarea pensiei de serviciu, iar lovitura dată acum cu sprijinul și inițiativa directă a Comisiei Europene va arunca justiția în haos.

În același timp, interesul pentru o carieră judiciară a scăzut constant în ultimii ani. De exemplu, în 2022, din 580 de posturi oferite pentru a fi ocupate, 141 au rămas neocupate, deși gradul de admitere necesar pentru a deveni magistrat a scăzut la șase din zece de la opt din zece în ultimii ani.

Negocierile purtate de Comisia Europeană cu Guvernul României ignoră interesul statului român de a avea o justiție puternică și magistrați respectați, fapt dovedit de nesocotirea acestuia față de opiniile și argumentele unanime exprimate de judecătorii români prin Adunările Generale desfășurate la toate instanțele din România. în noiembrie 2022.

Aceste rezoluții au solicitat în unanimitate ca orice majorare a vârstei de pensionare să fie implementată în condiții de stabilitate, fără a afecta judecătorii în exercițiu, și să fie corelată cu îmbunătățirea volumului de muncă și a condițiilor de muncă.

Modificările aduse la solicitarea Comisiei Europene nu ignoră doar voința întregului corp de magistrați, dar o sfidează prin stabilirea unor reguli care încalcă grav cerințele impuse, inclusiv de jurisprudența CJUE, în ceea ce privește predictibilitatea (un judecător care ar fi îndeplinit condițiile de pensionare într-un an vor putea acum să o facă doar în zece ani, de exemplu), tratament egal (un judecător cu aceeași vechime în profesia judiciară nu se va putea pensiona în aceleași condiții ca un coleg cu aceeași vechime în muncă dar mai vechi), precum și standardele europene privind modul de calcul al condițiilor de pensionare.

Și mai rău, acțiunea Comisiei Europene pune sistemul într-o situație în care va trebui să funcționeze în următorii ani cu un corp decimat de magistrați epuizați și descurajați, fără nicio speranță că generațiile mai tinere de profesioniști în drept vor fi tentate să se alăture sistemului.

Invocarea Planului Național de Recuperare și Reziliență (PNRR) ca justificare pentru așa-numitele reforme este inacceptabilă.

Statutul judecătorilor și procurorilor este reglementat de Constituția României, de legile organice și de standardele internaționale. Un acord negociat politic între Comisia Europeană și diferite partide politice românești nu poate trece niciodată peste aceste norme legale, iar condiționarea alocarii de fonduri către țări în detrimentul compromiterii independenței și bunei funcționări a sistemului judiciar este revoltătoare.

Acțiunile Comisiei Europene au dus la proteste unanime în instanțe. La 30 mai 2023, instanțele au respins ferm modificările propuse la proiectul de lege privind pensiile de serviciu. În plus, unele instanțe au inițiat deja proteste, iar majoritatea instanțelor au anunțat că vor recurge și la toate formele legale de protest dacă aceste modificări nu vor fi retrase.

În concluzie, solicităm ferm Comisiei Europene să îndemne Guvernul României să suspende orice măsuri legislative legate de pensiile de serviciu. Aceste aspecte ar trebui reconsiderate în condiții de normalitate și stabilitate în ceea ce privește resursele umane, cu consultarea loială a autorității judiciare de către guvern și parlament în cadrul acestor proceduri.

Cu toate acestea, solicităm Comisiei Europene să recunoască faptul că negocierea statutului nostru cu partidele politice românești fără a consulta în mod corespunzător instanțele, parchetele și asociațiile profesionale ale magistraților semnifică o nesocotire inacceptabilă a independenței justiției din România. Independența noastră nu trebuie folosită ca monedă de schimb în negocierile cu Guvernul României”, se arată în scrisoarea adresată Ursulei von der Leyen.