Managerul Muzeului Național de Istorie va demisiona „la momentul oportun”. Prof. Radu Carp: Nu era nevoie de HG pentru transferul exponatelor în Olanda

Încă directorul Muzeului Național de Istorie al României (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu, se consideră „țapul ispășitor” pentru că e acuzat „că a avut loc o explozie, că s-a intrat într-o clădire de beton armat care avea toate elementele de securitate necesare”. În plus, Oberländer a declarat că va demisiona „ la momentul oportun”.

• Sondaj Avangarde. 56,4% dintre români agreează ideea alegerilor anticipate
• In the same week that Poland signed 29 defense contracts with its own national industry, Romania signed with a single German supplier and rejected the only project manufactured domestically
• Mircea Cărtărescu împlinește 70 de ani. „Viața e mai mult decât scrisul! Îmi spun asta, practic, în fiecare zi, dar, îmi spun și asta: eu nu pot percepe viața decât prin scris! E diformitatea, monstruozitatea mea”
• Copiii României: Aproape 20% nu merg la școală, 25% se simt „frecvent triști” și 56% suferă de oboseală
• Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA

La cei 74 de ani ai săi din care 14 la conducerea Muzeului Național de Istorie al României, Oberländer pare a nu înțelege ce (i) se întâmplă după furtul obiectelor de Tezaur de la muzeul din Olanda.

Managerul MNIR s-a prezentat astăzi la audierile programate în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților. Ședința a fost destul de tensionată, dată fiind gravitatea faptelor puse în discuție. Deși furtul exponatelor românești ar fi trebuit să fie o prioritate pentru partidele aflate în coaliția guvernamentală, deputații PNL și PSD nu au considerat că este necesară prezența lor în ședință. Unii au motivat c-au fost anunțați cu prea puțin timp înainte pentru a putea reveni din vacanțele în care sunt plecați, dată fiind și cea parlamentară.

Sigur, Raluca Turcan, actualmente membră a Comisiei de cultură, a lipsit pentru că ar fi fost și ea audiată de colegii din comisie pentru a da explicații, având în vedere că participarea la marea expoziție de promovare a culturii dacice a fost aprobată de ea, în mandatul abia încheiat de ministru al Culturii.

Q Magazine a încercat, fără succes, să o contecteze pe Raluca Turcan pentru a lămuri câteva dintre aspectele confuze al întregii operațiuni de exportare a tezaurului românesc.

(Update. Spre seară, fostul ministru al Culturii a făcut câteva precizări pe contul său de Facebook, adresate predecesorului său în funcție, Lucian Romașcanu, care a identificat-o printre responsabili situației dramatice în care ne găsim.

Le redăm mai jos

„Am luat notă de tentativa jalnică de politizare a furtului din Olanda, derulată de fostul ministru PSD al Culturii, Lucian Romașcanu.

Uman, pot să înțeleg frustrarea lui Lucian Romașcanu că după ce nu a mai fost ministru am reușit deblocarea multor proiecte restante, între care schema de sprijin pentru cinematografie, precum și multe alte proiecte benefice pentru oamenii de cultură din România. Însă afirmațiile fără acoperire pe care le face nu pot să rămână fără un răspuns.

Ca urmare a încercărilor PSD de politizare a furtului de la Muzeul Drents, fac următoarele precizări clare:

Ca și în mandatul lui Lucian Romașcanu, ministrul nu se ocupă cu paza expozițiilor din străinătate.

Contractul dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents este foarte clar din acest punct de vedere, și el reglementează precis obligațiile juridice legate de asigurarea securității exponatelor.

Noile reglementări, introduse chiar la propunerea mea, în 2023, se referă la necesitatea unei hotărâri de guvern dacă sunt implicate MAI MULTE autorități și instituții. Acest paragraf a fost introdus pentru a reglementa implicarea unor instituții militare, de exemplu, în transportul exponatelor, cum a fost cazul expoziției de la Roma.

Singura instituție implicată în proiectul realizat cu Muzeul din Drents este MNIR aflat în subordinea Ministerului Culturii.

Și în final aș vrea să mai fac o precizare. Este regretabil ca un prim ministru să dea informații manipulatoare despre un fost membru al cabinetului său, doar pentru a acoperi NIMICUL din mandatul unui prieten, Lucian Romașcanu.

Suntem într-o coaliție de guvernare și este profund dăunător și imoral ca un partener, cu premier în funcție, să instrumenteze un linșaj la adresa unui fost ministru PNL.

Am încredere totală că adevărul va ieși la suprafață ca uleiul deasupra apei. Doar hoții trebuie să se teamă!”

Nemulțumit de situație, Mihail Neamțu le-a transmis un mesaj atât premierului, cât și liderilor coaliției guvernamentale.

„Mă adresez în mod special omului de cultură Marcel Ciolacu, liderilor coaliției care iubesc atât de mult Europa și le solicit din partea opoziției, a AUR, să facă mai mult pentru a ne demonstra cât de mult iubesc ei identitatea noastră națională. (…) Eu, personal, am trimis astăzi o scrisoare omologului meu, președintelui Comisiei de cultură din Parlamentul european, iar colegii mei, mâine, la Bruxelles, la o conferință importantă la care va veni și fostul premier al Poloniei, vor face o solicitare și ca europarlamentari în această direcție. Noi vom continua această presiune. Noi vrem ca acest coif să vină acasă!”, a declarat Mihail Neamțu.

Imediat după audierile de astăzi, din Comisie, Neamțu a spus că furtul exponatelor românești din Muzeul Drents din Assen, Țările de Jos, este rezultatul unei incompetențe manageriale și un atentat la adresa identității naționale, menționând că acest contract cu muzeul din Olanda a fost gestionat „deplorabil”.

„Furtul unui obiect de absolut incomensurabilă valoare reprezintă din punctul nostru de vedere rezultatul unei incompetențe manageriale, dar, din păcate, este și un atentat la adresa identității noastre naționale. Avem câteva lucruri care ne scot în prim planul culturii europene, inclusiv această moștenire dacică. Știm că romanii au venit aici, în Dacia, ca să ia aurul, uite că vin și olandezii în anumite muzee se ia același aur sau poate nu sunt olandezi, poate sunt din alte zone ale lumii, se pare că există o rețea de hoți bine pusă la punct. Din păcate, răspunsul instituțional pe care noi l-am așteptat, acela onorabil al unei demisii din partea directorului Muzeului Național de Istorie, nu a venit cu celeritatea pe care noi ne-am dorit-o”, a afirmat Neamțu, după audierea în comisie a reprezentanților Ministerului Culturii și a directorului Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Neamțu a spus că directorul Muzeului Național de Istorie a României a explicat un lucru care i-a „șocat” pe membrii comisiei, că „timp de șase luni nimeni de la muzeu nu a cerut olandezilor o probă că aceste obiecte, aceste artefacte, mai ales Coiful de la Coțofănești, sunt supravegheate fizic, în persoană, de un membru al Poliției, al siguranței din Olanda”.

Marcel Ciolacu a fost întrebat de ce nu a existat o hotărâre de guvern privind transferul pieselor din tezaurul dacic în vederea organizării expoziției de la Muzeul Drents din Regatul Țărilor de Jos, așa cum s-a întâmplat în cazul altor expoziții organizate de autoritățile române în străinătate?

„Este adevărat, vom afla toate detaliile!”, a declarat grăbit Marcel Ciolacu, după participarea la ceremonia dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului și comemorării victimelor Pogromului legionar antievreiesc din București, la ieșirea din Templul Coral.

Teoria potrivit căreia ar fi trebuit să existe o hotărâre de guvern pentru exportul obiectelor de patrimoniu a împărțit specialiștii în două tabere. De exemplu, profesorul Radu Carp, doctor în drept, susține că nu era nevoie de un astfel de document.

„Se fac confuzii majore în spațiul public. Expoziția de la Roma a fost organizată în parteneriat cu mai multe instituții, Accademia di Romania, ICR Roma, etc. Era normal să existe HG, erau mai multe instituții implicate. Expoziția din Olanda a fost organizată printr-o relație bilaterală, între muzee. Nu era nevoie de HG”.

Aceeași explicație o dă și managerul MNIR:

„Hotărârea de Guvern se referă la expoziţiile care se fac în colaborare cu mai multe autorităţi, cu mai multe ministere, respectiv am făcut asemenea expoziţii la care au participat şi MAE, MApN. (…) Guvernul României la vremea respectivă nu a dorit să dea o importanţă deosebită acestei expoziţii”, a mai spus el, precizând că baza legală a organizării acestei expoziţii din Olanda a fost Legea patrimoniului, legea exportului temporar de patrimoniu.

O nelămurire apare, însă. La expoziția din Olanda a participat și Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei. Astfel, numărăm două instituții, chiar dacă una dintre ele – MNIR – a fost organizatoarea acestui eveniment. Oficialii nu lămuresc acest aspect.

Ieri, Marcel Ciolacu a anunțat organizarea la nivelul Guvernului a unei celule de criză pentru coordonarea eficientă a activităților de recuperare a celor patru piese de tezaur furate. Din această celulă de criză fac parte reprezentanți ai Ministerului de Interne, Poliției Române, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Culturii.

„Am decis organizarea unei celule de criză la nivelul Guvernului pentru coordonarea eficientă a activităților care țin de recuperarea celor patru piese de tezaur furate de la expoziția organizată la Muzeul Drents din Assen, Olanda. (…) În acest sens, mâine voi dispune trimiterea Corpului de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentația legală care a stat la baza organizării acestei expoziții în Olanda”, a transmis premierul pe Facebook.

Sâmbătă, Parchetul General a informat că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents din Regatul Țărilor de Jos.

Pe adresa lui Mihail Neamțu

Într-o comunicare publică, profesorul Adrian Papahagi atrage atenția Președintelui Comisiei de Cultură că sunt aspecte și detalii pe care nu le înțelege sau le distorsionează politicianist.

Între cei doi, cândva prieteni legați de aceleași curiozitați și lupte intelectuale, a survenit o ruptură marcată printr-o serie de atacuri reciproce din cauza viziunilor diferite asupra Războiului din Ucraina, implicării politice antagonice (unul în AUR, celălalt de partea anti AUR) și a altor teme sensibile care au fracturat societatea română.

Făcând o radiografie a declarațiilor din ultima vreme ale lui Mihail Neamțu pe subiectul furtului pieselor de tezaur din muzeul olandez, Adrian Papahagi scrie:

„Să-i explice cineva președintelui aurist al comisiei de cultură din parlament, dr. theol. Mihail Neamțu că:

• coiful de aur de la Coțofenești (geto-dacic – sau scitic? – cu elemente mitraice) nu demonstrează nimic despre “neamul nostru” (asta nu-l face mai puțin remarcabil și prețios); în fine, demonstrează la fel de mult ca alte comori celtice sau gotice descoperite pe teritoriul României;
• nimeni nu purta așa ceva la luptă, ca în filmele ceaușiste; aurul e un metal moale și nu protejează de săbii și săgeți; e un coif ceremonial sau, poate, funerar;
• expozițiile internaționale sunt ceva firesc, frecvent și bun; mi-au scris prieteni italieni impresionați de expoziția aceasta, care a poposit și la Termele lui Dioclețian (Museo Nazionale Romano) din Roma; dacă nu se producea acest jaf nenorocit, ne-am fi mândrit că am arătat Europei ce comori antice de mare valoare are România;
• muzeul din Olanda e mic, dar celebru; sunt nenumărate muzee majore în orașe mici, în Europa (am vizitat anul trecut un splendid muzeu arheologic la Cividale del Friuli – orășel cât Sighișoara); asta nu înseamnă că nu trebuie investigat dacă au existat breșe în paza tezaurului românesc;
• cei care organizează expoziții internaționale nu sunt “trădători” de neam și țară, ci muzeografi și oameni de cultură care fac un exercițiu profesional firesc și benefic; naționaliștii noștri să se întrebe dacă le-ar plăcea să vadă la București, Alba Iulia sau Cluj o expoziție despre Dacia romană cu piese originale aduse de la muzee italiene și europene;
• la expoziții nu se trimit poze sau replici, ci originalele; când organizezi la Orsay o expoziție Monet, aduci la Paris originale din SUA, UK etc., nu poze după tablouri (râd și curcile de toate prostiile spuse în ultimele zile); sigur, originalele trimise de muzee străine trebuie asigurate și păzite temeinic;

Sigur, trebuie investigat dacă au existat neglijențe din partea organizatorilor români și olandezi – dar nu există o vină a priori a ministrelor Culturii sau a muzeelor, fiindcă au organizat această expoziție. Cei vinovați vor plăti dacă e cazul, dar nu fiindcă așa decide un exaltat georgisto-aurist într-un tribunal al poporului.

Nu cred că piesele vor fi topite, căci în loc de milioane de euro ar ajunge să valoreze doar cât 1 kg de aur, deci prețul unui BMW mai bun la mâna a doua.

Sunt încrezător că polițiile europene, sprijinite de Interpol, îi vor prinde rapid pe hoți.

Deja circulă pozele lor și se știe că au fugit spre Germania, deci se îndreaptă spre est. Probabil că hoții nu sunt niște legebetiști olandezi care au vrut să fure coroana viitorului rege dac Kălin I; nu m-ar mira să fie niște românași de-ai noștri (îi țineți minte pe cei care au furat tablouri din Olanda și apoi le-au ars?), sau rusnaci trimiși să mai adauge câteva piese scitice la cele furate de trupele lui Putin din Ucraina și să mai agite puțin opinia publică în România.

Deși nu sunt de vină muzeele românești pentru acest jaf, să folosim nenorocirea aceasta într-un scop bun: o evaluare a siguranței muzeelor românești, și investiții acolo unde sistemele de siguranță sunt deficitare.

În fine, se vor învăța probabil niște lecții, iar la viitoarele expoziții li se vor cere organizatorilor străini condiții mai stricte de siguranță.”.

Alături de apelul făcut de Profesorul Papahagi vine și cel al Mihaelei Simion, muzeograf și arheolog, publicat de Q Magazine aici.