Teoretic ieșită din Uniunea Europeană, conform rezultatului oficial al referendumului, Marea Britanie a decis să își folosească dreptul de veto pentru a bloca proiectul de înființare a unei armate comune a celor 27 de state membre.
Secretarul de Stat al Apărării din Marea Britanie, Sir Michael Felon, a declarat faptul că, atâta timp cât Marea Britanie face parte din UE, se va opune în mod categoric proiectului privind armata unică europeană, folosindu-și dreptul de veto. Într-o declarație făcută pentru Times, acesta a precizat că Marea Britanie nu va susține niciodată înființarea unui potențial adversar al NATO.
La summitul de la Bratsilava, primul ținut în formula de 27, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker a făcut referire la obiectivul Uniunii privind asumarea înființării unei armate comune, dat fiind întregul context geo-politic. Acest proiect ar urma să fie demarat în luna decembrie a acestui an, pentru a fi implementat cu adevărat începând din vara anului următor. Principalii susținători ai înființării unei armate unice europene, o mișcare strategică extrem de importantă, sunt Germania și Franța, însă în perioada următoare vor fi consultate toate statele membre. În acest sens, săptămâna următoare , miniștrii apărării din cele 27 de state membre se vor reuni pentru a discuta în amănunt elementele definitorii ale proiectului.
Poziționarea Marii Britanii împotriva acestui proiect va tensiona și mai tare relațiile cu Uniunea Europeană, făcând tot mai imporbabile concesiile pe care Theresa May dorește să le obțină din partea Germaniei și a Franței, privind accesul la piața unică europeană, post Brexit. În condițiile unei blocări a proiectului armatei comune, este greu de crezut că statele membre vor mai dori să cedeze ceva în negocierile pe care Brexitul le implică.
Pentru a evita eventualele blocaje structurale în funcționarea mecanismelor Uniunii, Angela Merkel a avut o poziție rezervată vis-a vis de decizia Marii Britanii, afirmându-și convingerea că poziția britanicilor va putea fi negociată în urma discuțiilor dintre Theresa May și Donald Tusk.
Nici statele baltice nu sunt neapărat susținătoare ale ideii unei armate comune, în condițiile în care pe teritoriul acestora se regăsesc trupe ale NATO, trupe al căror rol este tocmai acela de a asigura securitatea și pacea pe bătrânul continent. Necesitatea unei noi structuri militare, cu un rol absolut similar, este pusă așadar la îndoială de statele baltice.
Rămâne de văzut care vor fi verdictele după întâlnirea derulată săptămâna viitoare la nivelul miniștrilor apărării din cele 27 de state membre precum și care sunt realmente șansele de implementare a acestui proiect. Așa cum s-a afirmat la Summitul de la Bratislava, Uniunea Europeană traversează una dintre cele mai turbulente perioade din existența sa, iar interesele divergente ale statelor membre, precum și poziționarea diametral opusă a acestora în chestiuni extrem de sensibile, nu face altceva decât să readucă pe tapet eterna întrebare a euro-scepticilor: este cu adevărat necesară Uniunea Europeană?
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
