Marea economie albastră

Valoarea economiei albastre – a produselor oferite de mările și oceanele lumii –  este estimată anual între 3.000 și 6.000 de miliarde de dolari pe an, ceea ce reprezintă mai mult de trei sferturi din comerțul anual mondial; economia albastră susține cu hrană și locuri de muncă peste 6 miliarde de oameni din populația de 7,9 miliarde a planetei.

Oceanele absorb peste 90% din căldura atmosferică

Bunuri de milioane de dolari și sute de vieți sunt încă pierdute pe mare în fiecare an din cauza condițiilor meteorologice extreme, cum sunt vânturile puternice, valurile puternice, ceața, furtunile, gheața marină care acoperă navele, notează experții Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).

Oceanele și mările planetei sunt ca un „termostat al Pământului”, care absoarbe și transformă o parte semnificativă a radiației solare și aduce căldură și vapori de apă în atmosferă. Deși curenții oceanici mari circulă masele de vapori de apă – mai reci sau mai calde – în jurul planetei, adesea mii de kilometri, activitățile umane au perturbat din ce în ce mai mult acest echilibru natural ocean/atmosferă.

Faptul că oceanele absorb peste 90% din căldura atmosferică în exces prinsă în gazele cu efect de seră, este „prețul ridicat pe care-l plătim pentru încălzirea medie a climei terestre, iar schimbările din chimia oceanelor perturbă deja ecosistemele marine și populațiile care depind de acestea”, a declarat OMM.

Impactul profund al topirii gheții asupra restului globului, prin schimbarea tiparelor meteorologice și accelerarea creșterii nivelului mării „va fi resimțit timp de sute de ani”, spune șeful OMM, Peter Taalas. În 2020, gheața anuală minimă din Marea Arctică a fost printre cele mai scăzute înregistrate pe Terra, expunând populațiile polare la inundații anormale de coastă, iar pe marinari și pescari la pericolele gheții marine. De asemenea, topirea calotelor glaciare din Groenlanda și a ghețarilor lumii se accelerează.

Oceanele sunt mai amenințate ca niciodată

Schimbările climatice au lovit puternic oceanele lumii, au avertizat în repetate rânduri experții OMM, organizație care a solicitat relansarea serviciilor de supraveghere și avertizare timpurie, întrerupte de pandemia Covid-19 pentru a proteja navigația și comunitățile costiere expuse riscului. Încălzirea mărilor și oceanelor a contribuit la un sezon record de uragane atlantice în 2020, precum și la cicloane tropicale intense în Oceanele Indian și Pacificul de Sud. OMM, dar și alți factori responsabili ai planetei au subliniat, de asemenea, amenințarea pe termen lung reprezentată de creșterea nivelului mării. „Aproximativ 40% din populația lumii trăiește pe o rază de 100 de kilometri de coastă și există o nevoie urgentă de a proteja comunitățile de pericolele costiere, cum sunt valurile obișnuite, valurile de furtună, precum și în fața creșterii permanente a nivelului mării prin sisteme de avertizare și prognoză multi-risc”, a declarat secretarul general al OMM, Petteri Taalas.

OMM a subliniat valoarea muncii depuse în centrele meteorologice naționale pentru a proteja viețile și proprietățile nu numai pe uscat, ci și pe mare; deși precizia și viteza prognozelor meteorologice a crescut, agenția ONU menționează că navele fără cea mai recentă tehnologie sunt adesea lipsite de informațiile critice pentru a naviga în condiții sigure. Îmbunătățirea serviciilor de sprijin decizional este esențială pentru a permite marinarilor să minimizeze costurile călătoriilor și curselor întreprinse, maximizând în același timp siguranța și evitând condițiile meteorologice marine periculoase.

Una dintre principalele temeri este pierderea tot mai mare de gheață marină pe măsură ce planeta se încălzește. Mai puțină gheață nu înseamnă mai puțin pericol: un accident major legat de topirea ghețurilor de la poli în apele arctice ar avea consecințe devastatoare pentru mediu. OMM depune eforturi pentru îmbunătățirea prognozelor și avertismentelor privind condițiile meteorologice și cele legate de gheață în regiunile polare. 

Concluzii

În ciuda progreselor tehnologice care au revoluționat supravegherea globală a oceanelor și au ajutat la înțelegerea legăturii lor cu vremea și clima, OMM a avertizat cu privire la „marile lacune geografice și de cercetare” care rămân în Sistemul Global de Observare a Oceanelor, pe fondul creșterii cererii de prognoze și servicii. Criza Covid-19 a exacerbat această situație de-a lungul întregului an 2020. „De asemenea, a redus capacitatea navelor comerciale de a contribui la observații vitale asupra oceanului și a vremii”, a explicat OMM, dând ca exemplu, geamandurile oceanice și alte sisteme, care nu au putut fi întreținute, ceea ce a dus în unele cazuri la eșecul lor prematur.

Potrivit măsurătorilor realizate de experți, nivelul mării a crescut cu aproximativ 15 cm de-a lungul secolului al XX-lea, datorită topirii ghețarilor, expansiunii apei de mare mai calde și contribuțiilor provenite din topirea vechilor calote glaciare din Groenlanda și Antarctica; proiecțiile arată cum creșterea nivelului mării ar putea fi de ordinul a 30 până la 60 de cm până în 2100, chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră sunt mult reduse și încălzirea globală este limitată cu mult sub 2° C. Dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă la nivelul acual, creșterea nivelului apelor marine și oceanice va fi între 60 și 110 cm la finalul secolului în care trăim.