Muzeul Național de Artă lămurește acuzațiile privind operele false din expoziția „Victor Brauner. Între oniric și ocult”, care îi aparțin lui Adrian Năstase

După ce criticii de artă Pavel Șușară și Adrian Buga au acuzat că în cadrul expoziției dedicate artistului Victor Brauner, găzduită de Muzeul Național de Artă al României, au fost expuse unele lucrări false, provenite din colecția lui Adrian Năstase și a fiului său, Andrei, (acuzații prezentate pe larg de Q Magazine aici), directorul muzeului, Călin Stegerean, a explicat situația operelor „acuzate”.

• Tomac, desemnat pentru a-i face partid lui Nicușor Dan? Care sunt reacțiile partidelor
• Prin desemnarea lui Tomac, Nicușor Dan a încălcat Constituția. Ce-a spus CCR
• Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze guvernul
• Unde mai spionează China
• CCR a decis: Ordonanța SAFE este constituțională. Conflictul constituțional Parlament-Guvern pe SAFE se judecă în 10 iunie

Într-un comunicat remis redacției Q Magazine, directorul MNAR arată că operele au fost autentificate de-a lungul timpului de mai mulți critici de artă renumiți, a căror calitate profesională nu poate fi pusă la îndoială. Redăm mai jos comunicatul integral:

Călin Stegerean, curatorul expoziției Foto MNAR

„În urma semnalărilor apărute în presă legate de postările pe rețelele de socializare privind existența unor falsuri în expoziția Victor Brauner. Între oniric și ocult, provenite din colecția familiei Năstase precizăm următoarele:

Lucrările din colecția familiei Năstase au fost selectate de curatorul expoziției în baza coroborării unor informații rezultate din articole și semnalarea lor în diverse publicații, a unor autentificări realizate de personalități din domeniu. Totodată, în selecție s-a ținut cont de concordanța lor cu tematica expoziției.

Astfel, într-un articol de Amelia Pavel publicat în nr. 171 al revistei Observator cultural din anul 2003 a fost semnalată prezența lor în expoziția Victor Brauner. La izvoarele operei organizată în același an la Complexul Muzeal Județean Neamț din Piatra Neamț cu prilejul centenarului Victor Brauner, fără ca autoarea să semnaleze existența unor dubii legate de autenticitatea lucrărilor.

Expoziția a fost organizată de Ministerul Culturii și Cultelor, de Federația Comunităților Evreiești din România, Comunitatea Evreilor din Piatra Neamț și Complexul muzeal județean Neamț din Piatra Neamț. Lucrările din expoziția de la MNAR cu titlul Trei nuduri feminine,  Heron din Alexandria, și Compoziție cu nud au făcut parte din expoziția menționată și reproducerea lor fotografică a fost publicată în volumul Victor Brauner. La izvoarele operei avându-l autor pe Emil Nicolae, apărut la editura Hasefer în anul 2004.

În articole sau lucrări de specialitate apărute din anul 2003 până în prezent nu a fost pusă la îndoială autenticitatea lucrărilor prezente în expoziție și reproduse în volumul amintit.

Lucrarea intitulată Trei nuduri feminine are pe verso autentificarea olografă a unor personalități recunoscute în domeniul artei: Amelia Pavel (în anul 2001), Sarane Alexandrian (în anul 2003), Rodica Matei, Mircea Deac (în anul 2001). Lucrarea Cleopatra a fost autentificată pe verso olograf de Amelia Pavel în anul 2000. Lucrarea Cimitir a fost autentificată olograf de Lena (Elena) Constante în anul 1991 și de Amelia Pavel în anul 1999. Aceasta este reprodusă fotografic în lucrarea Victor Brauner apărută la editura Arc 2000 în anul 1999.

Amelia Pavel (1915-2003) a fost istoric și critic de artă, autoarea unor lucrări de referință pentru arta secolului XX.  Membră a Asociaţiei Criticilor de Artă (din 1960), Amelia Pavel a primit în anii ’90 titlul de „Femeia europeană a anului” din partea Consiliului Europei.

Sarane Alexandrian (1927-2009) a fost istoric de artă, recunoscut la nivel mondial ca unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai suprarealismului. A fost printre primii care au consacrat studii lui Victor Brauner, cu care a fost și prieten (Victor Brauner, Iluminatorul, 1954; Desene magice de Victor Brauner, 1965)

Mircea Deac (1921-2015) a fost istoric de artă, profesor la Institutul de arte plastice Nicolae Grigorescu și director al Oficiului de expoziții al Ministerului Culturii, expert în bunuri cu semnificație artistică sec. XIX-XX.

Lena (Elena) Constante (1909-2005) a fost artist plastic și publicist, căsătorită cu Harry Brauner, unul dintre frații lui Victor Brauner.

Rodica Matei este istoric de artă, director științific al MNAR în perioada 1994-2010, expert în artă românească modernă.

MNAR respinge cu fermitate insinuările privind complicitatea cu distorsiunile de pe piața de artă și emiterea unor acuzații fără dovezi.

Călin-Alexiu Stegerean, Director general”

Stelian Tănase: Mă așteptam la niște dovezi

Eseistul, publicistul, politologul, dar și colecționarul, Stelian Tănase a declarat pentru Q Magazine că nu este deloc surprins de acest scandal care a aprins piața de artă românească în ultimele zile.

„Nu sunt deloc surprins de acest scandal. Cred totuși că Pavel Șușară, pe care-l cunosc foarte bine, ar fi trebuit să vină cu dovezi ale afirmațiilor sale. Pe de altă parte, explicația oferită de Muzeul Național de Artă mi se pare foarte solidă. Stegerean, de când este director, a făcut ca muzeul să fie mai prezent în viața noastră. MNAR nu mai e acum ca un transatlantic care plutește confuz.

Este un scenariu care se repetă, din anii 90 încoace. Tot timpul apare câte ceva, apoi se stinge, situația rămânând aceeași. Poate că ar trebui să fim atenți la tot jocul: cine are interes, cine este în conflict de interese.

Știți, piața românească de artă nu este chiar o adevărată piață de artă. Până când nu ne vom deschide, nu vom cumpăra, și vinde, nu vom fi la nivelul piețelor de profil din străinătate. Este drept, în acest spațiu nici nu au fost date foarte multe capodopere. În același timp, cred că ar trebui ca legea experților în artă să devină ceea ce trebuie să fie. Nu cred că e normal ca niște ingineri, spre exemplu, să se trezească peste noapte experți în artă. Este o problemă de care ar trebui să se ocupe cineva. De aici, mergem mai departe.

Știți câte falsuri circulă prin casele de licitații, prin galerii? S-ar putea să vă luați cu mâinile de cap. Sintetizând, totul este extrem de confuz. Am scris despre rivalitățile dintre anticari, galeriști, despre interese de pe piața de artă, banii din acest domeniu – mulți pentru România – în cartea mea Negustorul de antichități. Vă spuneam la început că este un scenariu care se repetă. S-ar putea ca și de această dată să nu fie altceva decât o furtună într-un pahar cu apă.”, a declarat pentru Q Magazine Stelian Tănase.