Plângerile venite din şase ţări cumulează peste 75% din dosarele de la CEDO. Câte provin din România

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis anul trecut 1.014 hotărâri, cu 13% mai puţine faţă de 2022, în timp ce 68.450 de dosare erau în aşteptare, faţă de cele 74.650 de la sfârşitul anului 2022, a declarat joi preşedinta CEDO, Síofra O’Leary, potrivit agenţiei EFE, preluată de Agerpres.

• Tomac, desemnat pentru a-i face partid lui Nicușor Dan? Care sunt reacțiile partidelor
• Prin desemnarea lui Tomac, Nicușor Dan a încălcat Constituția. Ce-a spus CCR
• Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze guvernul
• Unde mai spionează China
• CCR a decis: Ordonanța SAFE este constituțională. Conflictul constituțional Parlament-Guvern pe SAFE se judecă în 10 iunie

Vorbind la sediul instanţei din Strasbourg la o conferinţă de presă de bilanţ pe anul trecut, Síofra O’Leary a precizat că plângerile venite din şase ţări cumulează peste 75% din dosarele în aşteptare, respectiv Turcia (34,2 %), Rusia (18,2 %), Ucraina (12,8 %), România (6,1 %) şi Italia (4 %).

În cazul Turciei, 96% din cele 23.400 de plângeri sunt legate de consecinţele tentativei de lovitură de stat din 2016 împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

Cât despre Rusia, aceasta a fost exclusă din Consiliul Europei în martie 2022, după lansarea invaziei asupra Ucrainei, prin urmare nu mai cooperează cu CEDO. Tratatul acestei organizaţii prevede că o ţară care părăseşte Consiliul Europei este în continuare obligată să aplice hotărârile CEDO date în cazurile înaintate acestei instanţe într-un termen de şase luni de când a încetat statutul de membru al respectivei ţări. Deci, în cazul Rusiei, CEDO rămâne competentă pentru cazurile de încălcare a drepturilor omului ce i-au fost sesizate până în septembrie 2022.

Avocatul Robert Roșu de la Casa de avocatură Țuca Zbârcea și Asociații a declarat pentru Q Magazine că statistica este interesantă din mai multe perspective: „Pe de o parte, faptul că se află în continuare pe unul dintre primele locuri între țările semnatare ale Convenției, în ceea ce privește numărul de dosare aflate în așteptare la CEDO, nu este deloc onorant pentru România, pentru că acest fapt demonstrează că societatea românească nu pare că reușește, la 35 de ani după revoluție să creeze resorturi legislative și judiciare care să răspundă nevoilor societății, astfel încât justițiabilii fac în continuare, în număr mare, plângeri împotriva propriei țări, pentru încălcarea drepturilor omului. Pe de altă parte, România se situează, conform statisticilor oficiale, și în fruntea țărilor care au fost sancționate de Curtea de la Strasbourg, adică a pierdut procesele intentate de cetățeni, instrumentate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).”, spune avocatul.

Acesta apreciază că și mai îngrijorător este faptul că „România se situează de ani de zile, pe primul loc în rândul țărilor membre ale UE, deoarece Rusia, Turcia sau Ucraina nu fac parte din această categorie:

Mai mult, strict matematic, raportat la populație, se poate aprecia că, spre exemplu, în anul 2022, România a avut mai multe condamnări decât Rusia.

Dacă în anii 2000, majoritatea condamnărilor împotriva României proveneau din cauze care aveau în vedere încălcarea dreptului de proprietate, în prezent, majoritatea dosarelor au ca obiect supunerea propriilor cetățeni la tratamente degradante sau inumane, fiind mai ales vorba despre deținuți care invocă condițiile precare din penitenciarele românești.”.