Raluca Prună luptă pentru noua Strategie Națională Anticorupție

Ministrul Justiției Raluca Prună a prezentat noua Strategie Naționale Anticorupție 2016 – 2020, adoptată recent de Executiv. Ministrul a arătat că noua strategie nu ţine doar de aplicarea legii şi forța coercitivă a statului, subliniind că lupta anticorupție „nu ține doar de stat, ci de fiecare dintre noi”.

Ministrul Justiției a subliniat ca SNA menține atenția asupra unor sectoare vulnerabile, cum sunt sistemul judiciar, Parlamentul, mediul de afaceri, însă adaugă şi noi domenii prioritare, cum ar fi Educația sau Sănătatea.

„Dacă vrem o Românie educată, o Românie sănătoasă, este absolut necesar ca şi în Sănătate şi Educație să facem ceva. Strategia propune măsuri concrete. În Educație am propus adoptarea la nivel național a unui cadru transparent bazat pe criterii de performanţă, pentru asigurarea integrității concursurilor, precum şi introducerea unui sistem care să descurajeze plagiatul. În sectorul Sănătății am reținut în strategie ca fiind importantă înființarea, în cadrul ministerului Sănătăţii, a unui mecanism care să prioritizeze alocările bugetare”, a declarat Raluca Pruna.

Suma care va fi cheltuită pentru implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie în perioada 2016-2020 se ridică la 100 de milioane de euro, banii urmând să fie alocaţi din bugetul de stat, dar şi din programe europene sau fonduri nerambursabile de la alţi parteneri.

Ministrul Justiției a adăugat că această sumă reprezintă „foarte puţin”, dacă se face o comparaţie cu valoarea bunurilor sechestrate anul trecut (n.r. 2015), respectiv „o jumătate de miliard (de euro – n.r.)”, sumă care ne plasează pe loc cinci, în rândul țărilor membre UE, privind rata recuperării prejudiciilor materiale.

Ce prevede proiectul

În termen de trei luni de la aprobarea strategiei, toate instituţiile publice centrale şi locale, precum şi întreprinderile publice vor îndeplini procedurile de aderare la strategie, iar în termen de şase luni vor elabora şi transmite Ministerului Justiţiei planurile de integritate aferente.

Strategia menţine paradigma care a stat la baza SNA 2012–2015, aceea a asimilării cu un eşec de management a oricărui nou dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Agenţiei Naţionale de Integritate.

SNA 2016 – 2020 va acorda în continuare prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupţie. Progresul limitat al prevenţiei în intervalul 2012 – 2015 menţine sectoarele identificate în strategia anterioară şi le suplimentează cu cele ale educaţiei şi sănătăţii.

Ministerul Justiţiei vrea ca, prin implementarea SNA 2016 – 2020, România să se încadreze în media UE privind percepţia şi mentalitatea publică internă legată de amploarea fenomenului de corupţie.

De asemenea, prin noua strategie se urmăreşte reducerea substanţială, cu cel puţin 50%, a cazurilor de fraudare şi corupere a procedurilor de achiziţii publice şi a incidentelor de integritate în sectoarele vulnerabile identificate şi implementarea măsurilor preventive anticorupţie în peste 80% din instituţiile publice şi întreprinderile publice.

Strategia urmăreşte şi promovarea unui mediu de afaceri concurenţial, corect şi integru şi reducerea oportunităţilor la corupţie în sectorul privat.

Pentru implementarea măsurilor din cadrul SNA 2016-2020, privind transparenţa instituţională şi prevenirea corupţiei, fiecare instituţie publică ce are un număr mediu de 50 de angajaţi trebuie să aloce, în medie, un buget de aproximativ 900.000 de lei pe an (echivalentul a aproximativ 200.000 de euro). În plus, pentru măsurile cu caracter de noutate prevăzute în acest document strategic este necesar un buget total de aproximativ 437 de milioane de lei, potrivit calculelor făcute de iniţiatorii proiectului.

Finanţarea se va asigura prin bugetele instituţiilor implicate în implementarea SNA, cu posibilitatea apelării la surse externe, precum Programul Operaţional Capacitatea Administrativă (POCA) 2014-2020.

Cu toate acestea, noua strategie va aduce modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care nu şi-au dovedit eficienţa în practică – consilierul de etică, interdicţiile post-angajare şi protecţia avertizorului de integritate.

Astfel, în perioada 2016-2020 ar urma să fie modificate Codul penal, Codul de procedură penală, Codul de conduită a funcţionarilor publici, Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, Legea 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, Legea 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, Legea 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

De asemenea, ar putea fi modificate regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului, legislaţia privind accesul la informaţii de interes public şi transparentă decizională.

În perioada implementării strategiei sunt propuse şi noi acte normative, printre care Codul de conduită a membrilor Parlamentului şi cadrul normativ secundar în vederea garantării protecţiei avertizorilor de integritate.

Aproximativ 90 de instituții publice, organizații non-guvernamentale, asociații ale oamenilor de afaceri, societăți cu capital de stat sau privat au fost consultate sau au participat la dezbaterile publice și reuniunile tehnice organizate în perioada februarie-iulie 2016, în vederea elaborării Strategiei.