O țară părăsită de propriul guvern

România a fost abandonată. Nu de ieri, nu de acum o săptămână, ci de ani buni.

• Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
• În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
• 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
• Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
• Nadia, Steaua României

Cea mai dureroasă pierdere

Un popor inventiv, dăruit de Dumnezeu cu un pământ mult prea bogat și cu un bun simț sănătos a dus înainte o economie complicată, în pofida tuturor eforturilor guvernanților de a pârjoli totul aici. De ani buni, România merge într-o direcție greșită, fără să fie atentă la tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Dacă celelalte țări estice din UE (Cehia, Polonia, Ungaria) și-au privatizat la bursele naționale marile companii energetice, guvernul de la București a cedat controlul companiilor strategice din energie exact concurenței: practic, Bucureștiul a oferit unor corporații de-naționalizate cea mai importantă resursă a noastră, rezervele de gaze naturale și țiței.

Ceea ce nu am putut oferi gratis altora, am preferat să demolăm: mineritul și energetica bazată pe cărbune.

Dacă toate celelalte state estice ale Uniunii și-au crescut de 4-5-7 ori industria petrochimică, noi am închis-o, am tăiat-o și am vândut-o la fier vechi. Dacă toate celelate state estice ale UE și-au crescut industria alimentară, noi am ucis cu bună știință industria cărnii de porc, astfel încât am ajuns să fim primul producător de porumb din UE, dar să importăm carne de porc. Exemplele pot continua astfel pe zeci de pagini, cu sistemele de irigații desființate și furate, bucățică cu bucățică, cu al șaselea cel mai mare producător de vaccinuri din Europa (Institutul Cantacuzino, astăzi cvasi-închis), cu a șasea cea mai mare siderurgie a UE ajunsă astăzi la mai puțin de o cincime din cât era, etc.

De departe, însă, cea mai dureroasă  pierdere a României în ultimii ani o reprezintă înspăimântătorul număr de 5 milioane de oameni care și-au părăsit propria țară, fugind de foame, de sărăcie și de guvernele corupte și incompetente. Așa ceva nu s-a mai văzut în Europa modernă: nici Ungaria, nici Polonia, nici Cehia, niciuna nu și-au pierdut o treime din forța de muncă și fiecare al cincilea cetățean.

Nu a fost zi de la Dumnezeu în care guvernele României să nu facă ceva rău acestei națiuni, până când au adus-o acolo unde suntem astăzi: economia cea mai vulnerabilă din Uniune, cu cele mai mari deficite și cele mai lungi ca durată.

Antepenultimii din UE ca performanță globală (PIB/capita în metodologia PPP, a prețurilor comparabile), ultimii din UE ca preț plătit pentru împrumuturi (dobânda cea mai mare la credite), penultimii din UE ca alocare de fonduri structurale/locuitor, cel mai mare deficit de cont curent din UE, ca procentaj din PIB, aici ne aflam înainte de criză.

Și cu toate acestea guvernanților noștri nu le pasă câtuși de puțin de starea deplorabilă a economiei, ei au întâmpinat criza plănuind alegeri anticipate. Da, în vreme ce în țară se instala cea mai puternică criză economică de la marea recesiune din 1929, guvernul nostru benchetuia. Dovada cea mai bună că singura logică în care se gândește la Palatul Victoria este logica electorală este nivelul deficitului de cont curent dinainte de apariția virusului COVID 19:  România a încheiat luna februarie cu un deficit de cont curent de 325 milioane euro, aproape dublu faţă de nivelul din ianuarie-februarie 2019, când s-a cifrat la 176 milioane euro.

În timp ce se apropia criza, noi chefuiam

Deficitul comerţului cu bunuri şi servicii a ajuns, la sfârșit de februarie, la 1,45 miliarde euro, cu 240 mil. euro mai mult decât la finele lunii februarie 2019. În paralel, balanţa  serviciilor a înregistrat un excedent de 1,17 miliarde euro, cu 123 milioane euro mai mic, după ce zona de transport a raportat un excedent de 490 milioane euro, în scădere cu 30%, iar cea de turism/călătorii un deficit de 312 milioane euro.

Da, în vreme ce lumea se apropia de criză, noi chefuiam cu șampanie de import și cumpăram concedii în destinații exotice, că de Mamaia sau Poiana Brașov nu ne putem atinge. La toată nebunia asta un rol aparte l-a avut și BNR, cu obsesia sa nesănătoasă de a menține cursul de schimb decuplat de rata inflației (mult mai mic decât aceasta), ceea ce ce a omorât total competitivitatea produselor românești, mult prea scumpe atât pentru a putea fi exportate cât și pentru a putea fi consumate de piața internă.

A venit criza coronavirus, un sfert din angajații români stau acasă (peste 1,2 milioane de oameni), peste 80 de firme își închid activitatea în fiecare oră, patru din zece IMM-uri nu mai lucrează, băncile au primit deja peste 150 000 cereri de amânare a plății ratelor, iar la Palatul Victoria este încă foc de artificii.

Guvernul nici nu vrea să audă de măsuri de relansare a economiei, e preocupat în schimb să prelungească mandatul lui Csaba Ferenc Asztalos în funcția de președinte al Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Vă vine să credeți că acest Asztalos stă de 15 ani pe o funcție de demnitar al statului român și nimeni nu găsește ceva ciudat aici? Omulețul acesta de la 31 de ani s-a legat cu lanțuri grele de scaun și a înghițit cheia de la lacăt. Alo, Ludovic Orban și Klaus Iohannis, chiar nu găsiți altul să mai deschidă fereastra să aerisească birourile alea de la CNCD? Ați căutat bine printre cei 20 de milioane de cetățeni români?

Guvernul Orban stă liniștit

Dar de ce i-ar preocupa economia pe guvernanții noștri? Oricum ei cred cu tărie că sunt cel mai performant guvern european din 2020. Lucru reieșit și din siguranța pe care o au că România va avea cel mai puțin de suferit în urma crizei coronavirus. Dacă americanii își văd economia pierzând între 6 și 10% din PIB, nemții cred că vor pierde cam 5% din PIB, francezii 8% din PIB, spaniolii mai mult de 10% din PIB (ca și italienii, de altfel), guvernul Orban stă liniștit; lor le dă bine în bobi: vom scădea doar cu 1,9% din PIB și vom recupera repede totul la anul pentru că, nu-i așa, ne explică savant Orban-ul preferat al Bruxelles-ului, e o criză în „V”.

Acum probabil că nici nu mai contează că ING a prognozat o scădere cu aproape 7% a PIB-ului României, iar alte bănci cred că pierderea va fi de minim 5 puncte procentuale, cum nu contează nici ceea ce previzionează Fondul Monetar Internațional. A propos, iată cum vede FMI evoluția statelor din regiune:

FMI spune că noi vom pierde 5% din PIB anul acesta (de două ori și jumătate mai mult decât ce spune Cîțu), ungurii vor pierde doar 3,1% din PIB, iar polonezii 4,6% din PIB. Și nici la anul nu vom recupera așa ușor, căci vom avea o creștere de 3,9%, mai mică decât a ungurilor și a polonezilor (4,2%).

Acum, dovada certă că guvernul fumează ceva tare pentru a uita de durere și pentru a visa câștiguri electorale stă tocmai în faptul că băncile nu se înghesuie să împrumute statul. Nici măcar băncile de la București, că pe piețele internaționale nici nu visează Florin Cîțu să mai ajungă prea curând. Dar de unde ia guvernul bani, atunci? Păi, bunăoară, de la chiar Banca Națională care recunoaște senin că nu e prea obișnuit ce face cumpărând titluri de stat, dar că, oricum, nici nu-i trece prin cap să ne spună și nouă, amărâților care le plătim salariile, câți bani dă cu împrumut guvernului. Poate ne aducem aminte că și la BNR e un Asztalos de neclintit, lipit cu fundul de scaun de vreo 30 de ani…

Ei, oricum, revenind la înțeleapta guvernare Orban, să vă mai spun și cum vom sta după criteriul deficitului de cont curent, tot așa, în contextul vecinilor noștri:

Să traducem: noi vom avea anul acesta deficit de cont curent de 5,5% din PIB și la anul 4,7% din PIB, ungurii un modest deficit de 0,1% anul acesta și 0,6% anul viitor, iar polonezii vor sta chiar pe un micuț excedent: 0,2% din PIB anu acesta și 0,1% din PIB anul viitor.

Ce înseamnă asta? Că ne vom împrumuta la greu:

Sursa: www.imf.org/en/Publications/WEO/Issues/2020/04/14/weo-april-2020/ Statistical Appendix: Tables Part B

Ne vom împrumuta, dragilor, cam 9% din PIB anul acesta și 7% din PIB la anul. Muult mai mult ca ungurii (3% din PIB în 2020 și 1,6% din PIB în 2021) și mai mult decât polonezii (6,7% din PIB anul acesta și 3,5% din PIB la anul). Asta înseamnă că va avea Florin Cîțu de adus la vistierie credite de vreo 20 de miliarde de Euro anul acesta și încă vreo 15-16 miliarde de Euro la anul! Ei, cum mai pare acum criza asta? Ușoară doar pentru politicieni, pentru noi ucigătoare.

Atâta doar că guvernanților nu pare a le păsa de toate aceste cifre: ei au calculat și au răs-calculat și au bani pentru toate (pensii speciale, salarii pentru clientela politică, măriri de pensii cu 40%, PNDL) A, cel mai important, era să uit: nu se vor crește taxele anul acesta, ne promite prea-darnicul nostru guvern. Parol? Pe cuvânt de fost trezorier al ING?

Îți vine să crezi că de câte ori se apropie alegerile, țara asta începe să meargă din ce în ce mai bine. Cred că săptămâna viitoare se vor întoarce și cei 5 milioane de români plecați la muncă în străinătate să se bucure și ei de binefacerile unei economii bine strunite de urmașii lui Brătianu.

Mai vorbim prin toamnă!