Parada ignoraților și dihonia națională

Ziua Națională a României nu este niciun moment de festivism și nici de ipocrizie, din perspectivă istorică, ci o clipă de luciditate publică, cu gândul la cei care, în 1918 au pornit la drum, în ianuarie cu o țară ciuntită, iar la 1 Decembrie au sărbătorit România dodoloață, cum a numit-o un copil din Lancrăm, satul natal al lui Lucian Blaga. 

• Dogioiu: Nu s-a pus problema opririi proiectului reactoarelor de la Doicești; el se află inclusiv în analiza părții americane
• Analiză în Franța: De ce transparența a devenit principala provocare a ONG-urilor
• Cazul „Sebastian Ghiță” și harta invizibilă a războiului informațional. După 7 ani de tăcere…
• PSD, plângere penală împotriva lui Ludovic Orban
• Lider PSD: Domnule Bolojan, dați drumul României!

Cei din tribuna oficială pot fi priviți în fel și chip, ca pe vremea lui Trahanache și Tipătescu, dar cei care defilează prin fața lor NU sunt actori de circ, ci români care au depus Jurământul Militar și și-au asumat integral greutățile și privațiunile serviciului efectuat sub Tricolor. 

MAI SUNT PĂCĂLICI ÎN PIAȚA PUBLICĂ

România de azi este o țară a contrastelor, una în care cei cu venituri mari mai primesc o mână de arginți – a se vedea proiectul măririi lefurilor primilor demnitari ai țării și ai celor din legislativul românesc -, iar aceia care și-au pus viața drept chezășie, pentru meseria armelor, sunt duși cu zăhărelul procentelor de la 12,5 la 1%, așa cum nu s-a întâmplat în nicio țară membră a NATO, că tot ne-au vizitat miniștrii de externe ai aliaților noștri, poate mirați de liniștea cu care cetățenii simpli s-au adaptat unei realități triste, în care politicienii se scuză, dau vina unii pe alții, iau decizii de stă mintea în loc și servesc mai degrabă interesele unor terți, nu pe cel național. 

Cei care critică organizarea paradei militare uită, de pildă, că în Franța – țară latină membră a NATO și a UE – de Ziua Națională se organizează Parada Militară. 

Parada militară din 14 iulie 2022, la Paris Foto Facebook Emmanuel Macron

Cu ce detașamente vor defila structurile de forță? Cu cele finanțate de statul român, care cu un procent major s-a angajat la intrarea în NATO, apoi a tăiat bugetul apărării și acum îl mărește doar la presiunea venită de peste Ocean și a realităților văzute pe Frontul de Est, din Ucraina. 

Mai sunt Păcălici, în piața publică, frustrați de ziua a șaptea, care țin de biserica drobului de sare și cădelnițează absența parăzilor militare în SUA, Marea Britanie și Germania sau în arealurile ostile mioriticilor – Suedia, Olanda și Austria -, în contextul în care Biserica și Armata au constituit stâlpii existenței noastre pe aceste meleaguri. 

Aceeași frustrați de ziua a șaptea atacă prezența, pe micul ecran, a unor foști militari profesioniști. 

În primul rând că în Statele Unite ale Americii și în Marea Britanie a devenit un recurs normal invitarea unor generali și colonei în retragere, la diferite posturi private de televiziune, pentru explicarea situației din zone de confruntări militare. 

Prin urmare, aici este vorba de un procedeu folosit de presa din state cu o tradiție democratică indiscutabilă, care nu confundă datul cu părerea ale unor promotori de frici inventate, cu opiniile unor militari cu o experiență redutabilă, care au și consilierea adecvată și sprijinul Pentagonului, respectiv al Ministerului britanic al Apărării. 

Meritul – atâta cât a existat până acum – al acestor români, care au rămas marcați pe viață de evoluția în Armata României este că și-au păstrat cumpătul, nu au împroșcat cu noroi instituția militară și au informat opinia publică cu părerile lor, diferențiate în raport de funcțiile anterioare avute, experiența militară personală și studiile efectuate, de unii dintre ei, în state membre ale NATO. 

Contrar diversiunii de tip răsăritean, că acești seniori nu au susținut cauza militarilor români, mai toți au semnalat, în mod repetat, situația tragi-comică a pensiilor militare, parte a unui sistem în care un subofițer șofer, acum în retragere, are un venit lunar mai mare, decât aceea a comandantului la dispoziția căruia era cu autoturismul armatei. Și inechitatea aceasta persistă! 

Participanții la „Programul de instruire inițială a soldaților și gradaților profesioniști parașutiști comando” s-au antrenat desfășurând activități intense Foto Facebook MApN

O minciună gogonată, tipică lui Ghiță Pristanda, este că toți, fără excepție, speră ca notorietatea obținută în studiourile TV să le aducă un loc eligibil pe listele vreunui partid !!! 

În ce mă privește, dar și în ceea ce îi privește pe majoritatea absolută a celor chemați la diferite televiziuni, nu există o asemenea preocupare. Pentru liste sau avansări la apelul de seară. Dar cei care au lansat această infamie au o problemă. Ei… nu au fost chemați în redacția X sau Y. Este problema lor, nicidecum una de interes public. 

Ce fac ex-militari ajunși în Parlament este o altă chestiune insignifiantă, pentru că fiecare va fi judecat de votanții săi, la următoarele alegeri legislative. Ei sunt acolo pe cont propriu, nicidecum reprezentând organismul militar românesc. Deși, moral, ar trebui să acționeze ca atare. 

MODELUL DE LA PENTAGON

Dacă tot avem un Parteneriat Strategic cu SUA – unul de 25 de ani, marcat pe 29.11. 2022, în prezența lui Antony Blinken, secretarul Departamentului de Stat al SUA – ar fi timpul să luăm de la armata americană modelul de a fi specificate clar funcțiile de civili, din Ministerul Apărării Naționale, care vor fi ocupate doar la venirea unui nou ministru, cu precizarea obligatorie că toți vor pleca la demisia, demiterea sau încetarea activității acestuia în fruntea menestrelului, pardon, ministerului. 

Altfel va continua ping-pong-ul cu transformarea unor funcții de militari în posturi civile și cu rămânerea pe veci, a celor ajutați să fie la adăpostul seriozității instituției militare. 

Apropo! Nu ar strica să fie văzută și lista doctoratelor asumate, în domeniul securității naționale, de civili care se pricepeau, vorba vine, la apărarea națională, nici măcar precum bărbata Zoe Trahanache, care îl traducea, la modul figurat, pe venerabilul ei soț. Dar asta nu contează, nu este așa?… 

ATÂT ÎȘI POATE PERMITE ȚARA? 

Starea dotărilor discutabile ale Armatei României este rezultatul exclusiv al ochelarilor de cal purtați de clasa politică românească postdecembristă. 

Așa că faptul că avem acum aliați pe teritoriul României, cu miile și cu tehnica lor de luptă performantă, este rezultatul unei obtuzități generate de minciuna publică: Atât își poate permite țara! 

Dar România își permite să lase veniturile monstruoase ale multinaționalelor să plece, bine mersi, peste hotare, într-o așa numită normalitate, care ține mai degrabă de Spitalul nr.9. 

Știți cum trebuie să privim Parada Militară organizată de Ziua Națională a României?

Singurul militar român din Garda Regală rămas în viață, maior(ret) Irod Moisă a împlinit, la 30 noiembrie, un secol de viață. Foto Facebook MApN

Privind în ochi pe cei cu Caracter, din șirul detașamentelor de defilare. Sunt ușor de recunoscut, după modestie. 

Cât despre cei care consideră parada o manifestare grotescă și ridicolă, mă mir că nu au rostit și scris asta în limba celor care activează în mașina de propagandă a Kremlinului. Aferim!