Planul Național de Redresare și Reziliență, AVIOANE DE HÂRTIE

„Şi scriu dorințe pe avioane de hârtie / Când eram mic, asta părea o fantezie, / Azi e o nouă melodie.”

Sunt versuri dintr-o celebră piesă interpretată de Andra, dar care se potrivesc de minune cu situația în care Guvernul actual pune România, pentru a doua oară de când avem la dispoziție instrumentul european de redresare și reziliență, stabilit prin planul Next Generation EU.

• Bolojan: Voi continua să exercit mandatul de premier astfel încât să asigurăm stabilitatea guvernării
• Grindeanu: „Mai bine o opoziție cu voce, decât o guvernare cu capul plecat!” PSD retrage sprijinul politic pentru Ilie Bolojan
• Rumen Radev,câștigător al alegerilor parlamentare: O victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii
• Bolojan și „șobolanii” ajung la CNCD și la Parchet
• Hagi, noul selecționer al echipei naționale

CUM AM AJUNS AICI

Anunțat cu mare fast pentru data de 19 martie 2021, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României este, de fapt, un „început de proiect” (conform declarației ministrului Ghinea) care se bazează pe o anvelopă financiară cu 1,3 miliarde euro mai puțin decât alt „avion de hârtie”, intitulat tot Plan Național de Redresare și Reziliență, lansat în octombrie 2020 de fostul ministru al Fondurilor Europene, Marcel Boloș, care se baza pe 30,5 miliarde euro.

Cum s-a ajuns ca România să beneficieze doar de 29,2 miliarde euro față de 33,5 miliarde cât a anunțat președintele Iohannis în iulie 2020 sau față de 30,5 miliarde euro cât a anunțat ministrul Boloș în octombrie 2020, explic mai jos. Ceea ce este rușinos e că nici un politician dintre cei menționați, dar și dintre cei care fac propagandă actualei coaliții nu vin să explice românilor de ce luăm mai puțini bani.

Mai mult decât atât, autoritățile noastre se contrazic între ele, unii spun că a fost lansat Planul Național de Redresare și Reziliență, alții că e doar un început de proiect, astfel că nu ne rămâne decât să tragem concluziile singuri.

Anunțat în iulie 2020 de Președintele României Klaus Iohannis, PNRR trebuia să beneficieze de o alocare totală de 33,5 miliarde euro, din care fonduri nerambursabile (granturi) în valoare de 16,7 miliarde euro și fonduri rambursabile (împrumuturi pe 30 de ani) în valoare de 16,8 miliarde euro.

Această alocare a avut la bază prognoza Comisiei Europene care ne arăta că România va avea o contracție economică de 6% și o rată a șomajului de 7,2% la finalul anului 2020.

S-a vorbit foarte puțin despre metodologia care stă la baza alocării finanțărilor pentru planurile naționale de redresare și reziliență, însă jaloanele de alocare au fost construite în jurul a două componente importante și anume gradul de ocupare raportat la nr. total al populației din statul membru, pierderea economică înregistrată ca efect al pandemiei în anul 2020 şi prognoza pentru anul 2021.

Metodologia aceasta a fost stabilită definitiv prin Regulamentul (UE) nr. 241/2021, însă toate statele știau încă din iulie 2020 care va fi metodologia, pentru că aceasta a fost stabilită la Consiliul European din 17-21 iulie 2020.

În atare condiții totul depindea de modul în care datele statistice naționale, sectoriale, dar și agregate, sunt folosite în raport de realitățile economice și sociale, rezultate ca efect al pandemiei.

România a ales calea prezentării de date statistice foarte optimiste, criticabile de specialiști, raportând o contracție economică de doar 3,9% la final de an 2020 și un șomaj de doar 5,2%. Această alegere de a avea date economice și sociale mai bune decât le avem în realitate este principala cauză pentru care alocarea prezentă pentru România din fondurile europene disponibile pentru PNRR s-a redus cu 4,3 miliarde euro.

În acest context, România va beneficia de doar 29,2 miliarde euro din care 14,3 miliarde euro granturi și 14,9 miliarde euro împrumuturi, fapt confirmat de ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea:

„În urma negocierilor de succes avute anul trecut de Guvernul României și de domnul președinte Klaus Iohannis, România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui Mecanism, primind o alocare consistentă de granturi și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde euro. Această sumă a scăzut puțin față de prima iterație de alocări, în urma recalculării scăderii Produsului Intern Brut în 2020 în comparație cu media europeană. … Fiecare stat membru are o alocare fixă de granturi. România are 14,2 miliarde granturi și o alocare de împrumuturi, care sunt împrumuturi cu rating AAA, rating-ul Comisiei Europene, cel mai bun rating existent. Această zonă de împrumuturi, această alocare de împrumuturi depinde de anumiți indicatori statistici ficși. În acest calcul de moment sunt 14,9 miliarde, deci asta este alocarea României” – Cristian Ghinea.

PNRR NU VA FI APROBAT ÎNAINTE DE SEPTEMBRIE 2021

În niciun moment, din iulie 2020 până acum câteva săptămâni, politicienii români nu au spus că banii europeni din PNRR vor ajunge în țară la finalul anului 2021. Din contră, toată comunicarea publică s-a axat pe faptul că fondurile vin începând chiar cu anul 2020, astfel că toți așteptam să curgă laptele și mierea din banii promiși de președintele Iohannis. Dacă încercam măcar să spunem că banii vor veni mult mai târziu, eram considerați neprofesioniști și blamați în piața publică de propagandiștii puterii. Deși reglementările europene erau clare.

Ei bine, iată ce declară Cristian Ghinea cu privire la intrarea în vigoare a PNRR: „Va fi o prefinanțare de 13% de 29,2 miliarde. Aceste 13% intră în țară, imediat ce avem PNRR aprobat, dar atenție, în cel mai bun caz, el va fi adoptat la toamnă, pentru că așa spune regulamentul. În mai-iunie au loc negocierile cu Comisia, iar în iulie-august se vor produce negocierile din Consiliu. Acum, dacă se va mai întârzia în negocierile cu Comisia, se duce tot termenul mai încolo”.

Potrivit Regulamentului (UE) 241/2021, termenele sunt stabilite foarte clar: depunere PNRR – începând cu data de 30 aprilie; analiză Comisia Europeană – 2 luni; înaintare propunere spre aprobare către Consiliul European, analiză Consiliu – minim o lună; adoptare PNRR de către Consiliul European, semnare acord de finanțare între Comisia Europeană şi statul membru – o lună.

După etapa semnării acordului de finanțare între Comisia Europeană și România (cel mai devreme septembrie 2021), putem primi o sumă de 13% din 14,3 miliarde euro cu titlu de prefinanțare a proiectelor stabilite în planul național.

La momentul adoptării PNRR și semnării acordului de finanțare are loc și semnarea (dacă statul membru o solicită) a unui acord de împrumut (pentru România acesta ar fi în valoare de 14,9 miliarde euro). Aceasta se face după o evaluare a Comisiei Europene cu privire la sustenabilitatea datoriei publice în raport cu prevederile Pactului Fiscal European. Adică, banii nu vin oricum. Dacă la granturi fluxul este unul care ține de încadrarea în obiectivele europene de tranziție verde și transformare digitală, la împrumuturi se adaugă și programul de convergență care să asigure Comisia că datoria publică nu va depăși 60% din PIB în anul 2026 și deficitul public va reveni sub 3%. Este destul de complicat, dacă ne raportăm la ceea ce și-a propus Guvernul, în materie de strategie fiscal-bugetară.

GUVERNUL „COLOREAZĂ VISE” ȘI LE DENUMEȘTE PNRR

În data de 19 martie 2021 Guvernul României a lansat în dezbatere publică Planul Național de Redresare și Reziliență, un document de 154 de pagini, în care regăsim prezentarea unor dorințe, a unor intenții de reformă, a unor proiecte care nu au la bază, din păcate, o viziune pentru viitor și nici nu reprezintă o strategie pentru următorii 10 ani.

În document nu se prezintă defalcat sursele de finanțare, cât reprezintă granturi, cât împrumuturi, așa cum nu se prezintă nici metodologia de stabilire a costurilor. Pentru mulți aceste aspecte nu contează, dar ele sunt elemente care pot conduce la respingerea documentului de către Comisia Europeană.

Dincolo de asta, draftul prezentat, dacă va rămâne în forma aceasta, va fi respins categoric de Comisia Europeană, deoarece nu respectă alocările minime către Tranziția Verde (37% din total) și Tranziția Digitală (20% din total).

Pentru digitalizare se alocă doar 9,77% din totalul de fonduri și acest fapt are drept cauză sacrificarea abordării digitale, în favoarea finanțării proiectelor de infrastructură rutieră (neeligibile, potrivit Regulamentului (UE) 241/2021). Acest plan nu are în spate niciun studiu de nevoi, nicio evaluare de piață, nicio evaluare de mediu. Lipsa evaluărilor de mediu, mai ales pe componente de Tranziție Verde, va face dificilă acceptarea de către Comisie a obiectivelor propuse de Guvern.

Acest proiect prezentat de Guvern nu are stabilite țintele și rezultatele de atins. Este un document visător care nu are legătură cu prezentul și cu viitorul, ci dorește reabilitarea trecutului.

Proiectul nu asigură o dezvoltare locală echilibrată la nivel național și multe proiecte de interes național, ce pot fi implementate în toată țara, au fost scoase de la finanțare. Ceea ce este revoltător însă e că România, în plină pandemie, unde suferă zilnic de lipsa paturilor ATI și a infrastructurii critice la nivel sanitar nu își propune să finanțeze nici măcar un pat de Terapie Intensivă sau o infrastructură spitalicească de urgență.

Problema structurală este însă alta: acest draft de plan nu cuprinde reforme structurale socio-economice, nu stabilește obiective la finalul cărora să se implementeze recomandările de țară stabilite de Comisia Europeană pentru România. Cel mai grav e că nu există consultare publică și politică, deși este vorba de un plan național cu efecte pe 30 de ani (până se rambursează toți banii împrumutați). Nu trebuie să uităm că pe baza acestui plan național România va trebui să cotizeze în plus la bugetul Uniunii Europene, cotizația anuală crescând la 1,4% din PIB de la 1,1%, iar creșterea ei impune și introducerea unor taxe noi (mai ales, în materie de mediu dar și pe zona tranzacțiilor financiare).

Nu vi se pare firesc ca o astfel de decizie să fie luată prin consens național și acceptare largă din partea mediului economic dar și politic?

CUM AR TREBUI CONSTRUIT PLANUL?

Un plan strategic trebuie să aibă la bază o viziune și un set de principii:

1. Stabilirea setului de reforme structurale menite să asigure relansarea economiei și reziliența societății românești atât în contextul pandemiei, cât și în perspectiva transformărilor digitale și de mediu.

Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să vizeze cel puțin următoarele reforme: a administrației publice, cea energetică și de mediu, cea digitală, cea educațională, în sănătate, cea pentru o economie competitivă și incluzivă, a sistemelor de asigurare a veniturilor populației.

2. Planul național trebuie generat prin consens politic și dialog public, asumat în Parlamentul României, în așa fel încât reformele și proiectele propuse să fie implementate de către toate formațiunile politice, independent de schimbările guvernamentale.

3. Stabilirea acțiunilor și țintelor care pot asigura o dezvoltare durabilă, îmbunătățirea nivelului de trai al populației, întărirea rezilienței societății românești și creșterea competitivității economiei, în fața noilor evoluții tehnologice, epidemiologice și ecologice.

4. PNRR trebuie să aibă în vedere cerințele europene, pentru ca planul să nu fie din nou respins de către Comisia Europeană: alocarea a minimum 37% pentru proiecte pe zona de mediu, alocarea a minimum 20% pentru transformarea digitală, recomandarea de a aloca minimum 10% pentru educație, recomandarea de a aloca minimum 2% pentru sectorul cultural și creativ.

5. Planul trebuie să aibă o componentă socială clară, ceea ce înseamnă alocări substanțiale pentru combaterea sărăciei și stimularea incluziunii sociale, proiecte pentru reducerea disparităților sociale și a abandonului școlar, dimensiunea de gen, politici active pentru sprijinirea îmbătrânirii active și dialogul intergenerațional, stimularea politicilor de tineret și cele dedicate grupurilor dezavantajate (populație mediu rural și urban mic, tineri NEETs, populația romă, persoane cu dizabilități etc.)

6. Relansarea economiei și a societății românești trebuie să aibă în vedere dezvoltarea infrastructurii: conectarea regiunilor României, îmbunătățirea infrastructurii digitale, educaționale și de sănătate, dezvoltarea infrastructurii sociale, accesul tuturor la utilități și condiții de trai decente, o politică de locuire adaptată nevoilor etc.

7. E nevoie de o strategie integrată pentru cele 29,2 miliarde de euro finanțate prin PNRR, atât pentru partea de granturi, în valoare de 14,3 miliarde de euro, cât și pe partea de împrumuturi, în valoare de 14,9 miliarde de euro, ținând cont de faptul că 70% din granturi trebuie contractate până la finalul anului 2022 și restul până la finalul anului 2023, în timp ce proiectele trebuie finalizate până la finalul lunii august 2026.

9. PNRR trebuie să se raporteze la Obiectivele de Dezvoltare Sustenabile și țintele stabilite prin Strategia 2030 a României.

Acum, pentru cine are răbdare, vă rog să puneți în oglindă aceste obiective și principii cu documentul prezentat de Guvern și să vedeți dacă există abordări compatibile. Dialog, consens, viziune, abordare strategică – acesta e îndemnul meu către guvernanți. Când le veți înțelege, România va avea o șansă de redresare.