Poliția de frontieră din Australia cere telefoanele și parolele celor care se întorc în țară

Polițiștii de frontieră din Sidney le-au cerut unor tineri care se întorceau din vacanță să predea telefoanele și codurile de acces ale acestora, conform „The Guardian”.

• Dogioiu: Nu s-a pus problema opririi proiectului reactoarelor de la Doicești; el se află inclusiv în analiza părții americane
• Analiză în Franța: De ce transparența a devenit principala provocare a ONG-urilor
• Cazul „Sebastian Ghiță” și harta invizibilă a războiului informațional. După 7 ani de tăcere…
• PSD, plângere penală împotriva lui Ludovic Orban
• Lider PSD: Domnule Bolojan, dați drumul României!

O violare grosolană a vieții private!

James, împreună cu partenera lui, se întorceau dintr-o vacanță de 10 zile în insulele Fiji. Au fost opriți de autoritățile de la graniță, și, după ce le-au fost golite și verificate bagajele, li s-a solicitat să predea telefoanele și să noteze codurile de acces ale acestora pe o bucată de hârtie, urmând ca mai apoi dispozitivele electronice să le fie duse într-o altă încăpere. Telefoanele le-au fost returnate după o jumătate de oră. Abia atunci li s-a permis să plece, a scris James despre acest incident pe Reddit.

„Nu ni s-a spus de ce vor să ne verifice telefoanele. Nu ni s-a spus nimic”, „Cine știe ce pot obține! Dacă au telefonul și codul de acces, au totul: întregul istoric al email-urilor, acces la conturile bancare, la alte parole salvate în telefon, acces la Medicare, myGov. Sunt atâtea posibilități”, a declarat australianul.

James spune că nu știe ce anume au verificat polițiștii, nici dacă i-au copiat datele, iar în cazul acesta, unde sunt salvate aceste date și cine are acces la ele. „Este o violare grosolană a vieții private!”

Conform „Customs Act”, poliția de frontieră poate, în anumite circumstanțe, să ceară telefoanele și parolele celor care călătoresc, împreună cu verificarea bunurilor pe care oamenii le au asupra lor la aeroport.

Purtătorul de cuvânt al Australian Border Force (ABF) a declarat că polițiștii pot interoga călătorii și le pot verifica telefoanele, dacă suspectează că aceștia ar fi subiecte de interes în ceea ce privește imigrarea, trecerea frontierelor, biosecuritatea, sănătatea, ori din motive de aplicare a legii, sau de siguranță națională.”

Acesta a mai declarat că „ABF își exercită aceste prerogative pentru a proteja comunitatea australiană de pericol, în cadrul misiunii de a securiza granițele și de a permite călătoriile și comerțul, realizate în mod legitim. Informațiile obținute din telefoanele oamenilor au dus la succesul operațiunilor având ca scop identificarea activităților ilegale. Dacă o persoană refuză să se supună solicitărilor forțelor de ordine, aceasta poate fi subiectul cercetărilor și al acțiunilor judiciare.” Purtătorul de cuvânt al ABF nu a declarat nimic, însă, despre cazul particular în care a fost implicat James.

În interiorul granițelor australiene, autoritățile au mai multe impedimente în accesarea dispozitivelor electronice, inclusiv necesitatea unui mandat Foto: Facebook

Precedente periculoase

Cazul nu este singular. În anul 2016 un bărbat a dat în judecată Australian Border Force, după ce autoritățile au trimis și, ulterior, au șters mesaje text de pe telefonul său, în timpul verificărilor de la graniță. Incidentul a avut loc în 2014, iar un document ABF relevă că departamentul a prezentat scuze bărbatului, pentru incidentul creat. Totodată, în document se constată că ofițerul de la antiterorism a încălcat reglementările privind conduita celor de la ABF.

Președintele „Electronic Frontiers Australia” (EFA), Justin Warren, a declarat că este imposibil de determinat cât de utilizată este această practică a verificării telefoanelor, întrucât departamentul de la graniță nu raportează nicio astfel de verificare, spre deosebire de cazurile când informațiile sunt obținute în urma unor mandate. „Nu există transparență, iar autoritățile preferă lucrurile așa. Părerea mea este că aceste practici sunt destul de frecvente. Acesta este doar un exemplu prin care se observă cât de puține drepturi au australienii. Avem nevoie de o lege prin care să prevenim abuzurile de acest fel, lege care să sancționeze drastic încălcările.”

Liderul „Digital Rights Watch”, Samantha Floreani, este de acord cu președintele EFA și declară că „situația aceasta este un exemplu perfect de încălcare a vieții private, care poate apărea când nu sunt garantate drepturile fundamentale ale omului. O lege federală a drepturilor omului este așteptată de mult timp în Australia. Este foarte nedrept ca oamenii să fie subiectul unor astfel de încălcări ale vieții private, fără să li se dea prea multe explicații.”