Povestea CEC Bank, o istorie aparte a României

CEC Bank, una dintre instituțiile simbol ale României, aniversează la 24 noiembrie 155 de ani de existență, fiind cea mai longevivă instituție din civilizația bancară românească.

CDC, STRĂMOȘUL CEC BANK

De la înființare și până în prezent, CEC Bank nu a fost numai un martor al istoriei, ci și un participant activ, realizând poate două dintre cele mai importante demersuri pentru societatea românească: educarea și civilizarea din punct de vedere financiar a generațiilor.

Ca orice instituție a statului, nici CEC Bank nu a fost imună la evenimente care au marcat țara. Războiul de Independență, cele două războaie mondiale, criza din 1929-1930, schimbarea de regim din 1947, revoluția din 1989 sunt numai câteva dintre momentele care au influențat evoluția și dezvoltarea acestei instituții bancare.

Arborele genealogic al CEC Bank își are rădăcinile în 24 noiembrie 1864, când domnitorul Al. I Cuza, dorind să implementeze o serie de reforme și să facă ordine în finanțele țării, decide prin decret domnesc înființarea Casei de Depuneri și Consemnațiuni (CDC), instituție care își începe activitatea la 1 ianuarie 1865. Enric Winterhalder, primul director, a fost cel care a susținut cu vehemență înființarea unei bănci de emisiune și apariția monedei naționale, ca expresie a suveranității. Lui i se datorează structura organizatorică și metodologiile, care au rămas în vigoare multă vreme, chiar dacă, firesc, au fost adaptate, perfecționate de-a lungul timpului.  

După 11 ani de la înființare este promulgată legea privind reorganizarea Casei de Depuneri și Consemnațiuni care devine astfel unul dintre primele „stabilimente publice” ale României, adică o instituție prin care statul căuta să satisfacă cât mai bine interesele publicului, din punctul de vedere al raporturilor financiare dintre el și particulari.

CDC a fost prima care a adoptat contul curent, cu scrisori de debitare și creditare. Toate acestea, într-o epocă dificilă din punct de vedere financiar.

„Să se propună Măriei Sale Domnului de a se da suma de 100.000 Lei din excedentul Casei pe anul curent pentru cumpărarea de arme și cojoace, cu rezerva de a se supune această danie aprobării Corpurilor Legiuitoare și, în caz că Camerile o să refuze, să se considere ca împrumutat Statul, în conformitate cu art. 7, alineatul 1 din Lege”. – Carol I.

Acesta era textul propunerii Consiliului de Administrație al CDC adresată, la 4 octombrie 1877, domnitorului Carol I pentru înzestrarea ostașilor români aflați în Războiul de Independență. În același an, CDC primește sarcina de a tipări biletele ipotecare, ale căror desene au fost realizate de pictorul Nicolae Grigorescu.

Interferența cu zona culturală a societății nu era accidentală, având în vedere că din Consiliul de Administrație au făcut parte și Iacob Negruzzi, Ion Heliade Rădulescu, Vasile Alexandrescu-Urechia.

În 1878, Nicolae Bibescu, membru în Consiliul de Administrație, propune, și Consiliul aprobă, „să se împrumute Societății Academice Române casa mare de fier cu două uși din camera casierului, pentru conservarea documentelor și manuscriselor prețioase ce posedă”.

În ianuarie 1880 este înființată Casa de Economii, care a început să funcționeze la 1 aprilie 1881. Regele Carol, fondatorul primei case de economii naționale, participă personal la deschiderea primului ghișeu al instituției, devenind primul depunător și deținător al unui libret de economii românesc. Carol I a semnat „manu propria” prima cerere de libret şi a primit libretul de economie nr. 1, în care a fost înscrisă suma de 300 lei, maximum de depunere dintr-o dată, în acea vreme.

6,5 miliarde lei aur a expediat CEC Bank la Moscova în 1916, aceasta fiind o parte consistentă din totalul tezaurului românesc, adică un număr de 1.661 casete sigilate în 21 de vagoane.

În 1941 se lansează obligațiunile „împrumutul reîntregirii” la care se acordă premii și rentă unificată amortibilă. Pentru această emisiune de obligațiuni se efectuau trageri la sorți anual și s-au oferit 2653 de premii:

• 15 perechi de boi
• 500 premii a câte un plug
• 500 premii a câte o grapă
• 500 premii a câte o prășitoare
• 500 premii a câte o căruță
• 250 premii a câte un plug, o grapă, o prășitoare și o căruță
• 37 premii a câte o semănătoare
• 75 premii a câte o semănătoare de porumb
• 75 premii a câte o tocătoare manuală de sfeclă
• 75 premii a câte o tocătoare manuală de nutreț
• 36 premii a câte o vânturătoare
• 15 premii a câte un trior
• 75 premii a câte o batoză manuală de bătut porumb

Elevii erau cei mai mulți depunători la CEC Bank. Numărul lor a crescut de la 86.400 în 1938 la 271.823 în 1945 și la 312.600 la 15 august 1947. Dacă în 1938 elevii reprezentau aproape 27% din numărul total al depunătorilor, în 1947 au ajuns să reprezinte peste 43%, creșterea numărului de depunători în rândurile elevilor datorându-se, ca și în trecut, campaniei intense de promovare a economisirii în școli.

1947 ȘI 1952 – ANII PREJUDICIILOR MORALE

După 6 martie 1945, Partidul Comunist din România devine principalul artizan al vieții politice și economice. Obiectivul PCR a fost acela al construirii unui sistem politico-economic pe modelul sovietic, prin instaurarea unui sistem totalitar întemeiat pe monopolul complet al puterii. Se dorea „îngropat” tot trecutul și, din acest motiv, s-a recurs la o serie de gesturi simbolice. Pe pereții laterali ai sălii de Consiliu au existat patru portrete, reprezentându-i pe Regele Carol I și Regina Elisabeta, respectiv pe Regele Ferdinand și Regina Maria. Comuniștii le-au distrus însă, acoperindu-le cu vopsea neagră.

Stabilizarea monetară din 15 august 1947, pe lângă efectele negative pe care le-a adus băncii în activitatea financiar-bancară, i-a provocat acesteia grave prejudicii morale, deoarece toată politica desfășurată timp de 16 ani în domeniul economisirii și, implicit, rezultatele pozitive obținute în acești ani, au fost brusc anihilate și eliminate.

În 1952, Casa de Economii şi Consemnațiuni primește o grea lovitură în urma aplicării reformei bănești. Prin această reformă bănească, populația a fost supusă la sacrificii importante, deoarece prin raporturile de preschimbare stabilite (în comparație cu raportul fundamental de recalculare a prețurilor și veniturilor – de 20 lei vechi la 1 leu nou) disponibilitățile în numerar și economiile populației la CEC Bank au fost reduse în mod substanțial.

Pentru depunerile de economii ale populației la Casa de Economii și Consemnațiuni s-a aplicat principiul preschimbării diferențiate, soldurile fiind recalculate astfel: la prima o mie de lei în raportul 50:1, a doua și a treia în raportul 100:1, de la a patra mie de lei raportul a fost de 200:1, ceea a avut efecte nefaste pentru mulți ani în evoluția procesului de economisire.

PREZENTUL CEC Bank

Istoria este densă și, probabil, ar fi necesare tomuri întregi pentru a cuprinde un secol și jumătate de existență a acestei instituții. Pentru că spațiul tipografic ne este potrivnic de astă-dată, vom face un salt până în veacul al XXI-lea, adică în prezentul nostru, al tuturor. 

„Suntem cea mai mare bancă românească cu un capital integral de stat, cu cea mai extinsă reţea teritorială, iar rolul nostru transcende acum spre cel de prim susținător al economiei românești. Sunt convins că, în acest an cu semnificații istorice, vom reuși să continuăm povestea scrisă cu succes pe parcursul a 155 de ani, a declarat Bogdan Constantin Neacșu, Director General – Președinte al Comitetului de Direcție al CEC Bank.

Confuzia care a domnit în societatea românească după 1989 a afectat în mod firesc și CEC Bank. Nesiguranța, instabilitatea și schimbarea de paradigmă a dus la o perioadă de „bâlbâieli”, care nu au fost benefice pentru nimeni. S-a decis privatizarea CEC Bank.

În anii 2005-2006, procesul este în plină desfășurare. Deşi părea că merge pe drumul cel bun, privatizarea este suspendată. În 2007, acționarii CEC Bank aprobă strategia de dezvoltare a instituției. Astfel, obiectivul pe care doreau să-l atingă era acela ca până în 2011 CEC Bank să devină lider pentru operațiunile bancare desfășurate de populația României.

Mai mult, CEC Bank trebuia să devină o „bancă comercială universală puternică, un competitor real pe toate segmentele pieței bancare (retail, IMM-uri, finanțarea activităților agricole și chiar a marilor corporații)”. În acord cu această strategie, banca a demarat în 2008 un amplu proces de rebranding, care a însemnat, pe lângă lansarea noului brand – CEC Bank, şi transformarea ghişeului CEC Bank într-o unitate bancară modernă, oameni instruiţi mai bine, sedii atrăgătoare, un portofoliu nou de servicii şi produse.

Și, potrivit tradiției și istoriei acestei instituții, CEC Bank continuă să se implice în dezvoltarea societății românești printr-o serie de produse specifice. CEC Bank finanțează IMM-uri, agricultura, administrațiile publice locale etc. Banca este un element activ în sprijinirea clienților pentru accesarea Fondurilor Europene și se implică în susținerea Programelor Guvernamentale. De asemenea, acordă o atenție deosebită relației cu populația României.

RECAPITALIZAREA

România a notificat Comisia Europeană cu intenția de a recapitaliza CEC Bank cu 200 milioane euro.Comisia Europeană a aprobat recapitalizarea după ce a constatat că planurile României de a injecta capital în CEC Bank nu implică acordarea unui ajutor de stat în favoarea băncii în sensul normelor UE.

„Tratatul UE este neutru în ceea ce priveşte proprietatea publică/privată. Am constatat că Guvernul român, în calitate de unic proprietar al CEC Bank, urma să efectueze o injecţie de capital în bancă în aceleaşi condiţii pe care le-ar accepta un operator privat în economia de piaţă. Prin urmare, am concluzionat că recapitalizarea băncii nu a implicat ajutor de stat în sensul normelor noastre”, a declarat Comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager.