Produsele din tutun încălzit susțin exporturile României

Deși criza sanitară COVID-19 a făcut multiple victime, inclusiv la nivelul economiei naționale, există industrii care au reușit să depășească cu succes provocările pandemiei. Fabricarea produselor inovative din tutun încălzit, în unitățile de producție din România, reprezintă fără îndoială un exemplu de succes, cu beneficii directe și indirecte la nivelul întregii economii.

• Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
• În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
• 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
• Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
• Nadia, Steaua României

PROVOCĂRI MAJORE LA NIVELUL COMERȚULUI EXTERIOR

Când vorbim despre comerțul exterior al României este imposibil să nu discutăm despre grupa de produse „mașini și echipamente pentru transport”, sectorul cu cea mai mare contribuție la comerțul exterior al României, care cumulează peste 48% din valoarea totală a exporturilor în anul 2020. Cu toate acestea, deși în anii anteriori acest sector era recunoscut pentru contribuția sa pozitivă la balanța comercială, la nivelul primelor 9 luni ale anului în curs, această grupă de produse înregistra un deficit sectorial de peste 510 milioane de euro, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică pe parcursul lunii noiembrie.

În schimb, grupa de produse „băuturi și tutun” a înregistrat în aceeași perioadă a anului curent un excedent comercial de aproximativ 478 de milioane de euro, cel mai mare excedent înregistrat la nivelul tuturor grupelor de produse. 

Soldul pozitiv al balanței comerciale la nivelul grupei băuturilor și tutunului a fost generat în mod exclusiv de categoria de produse „tutun și înlocuitori de tutun”, pentru care în anul 2020 valoarea exporturilor a depășit cu peste un miliard de euro valoarea importurilor.

În cadrul acestei categorii, o contribuție din ce în ce mai mare o are grupa „Alte tutunuri și înlocuitori de tutun”, alcătuită preponderent din noile produsele din tutun încălzit. Dacă urmărim evoluția în timp a acestei grupe de produse, compuse în mare majoritate din tutun încălzit, observăm o creștere exponențială a exporturilor, de la 2,7 milioane euro în 2015 la 32 de milioane în 2017, ajungând la valoarea record de 655 milioane în anul 2020.

Această evoluție nu este întâmplătoare, ea fiind rezultatul investițiilor substanțiale realizate în țara noastră de  operatorii economici care activează în acest domeniu. Cel mai relevant exemplu în acest sens este cel al fabricii Philip Morris, situată în Otopeni, care a început fabricația de produse din tutun încălzit chiar în anul 2017, an care marchează debutul trendului crescător al exporturilor. Actualmente, conform declarațiilor oficialilor companiei, 92% din producția de tutun încălzit a acestei unități merge la export, către 54 de țări, situate pe 5 continente, restul de 8% acoperind consumul intern.

În România, Philip Morris deţine o cotă de piaţă de aproximativ 85% din categoria produselor din tutun încălzit, la nivelul celui de-al treilea trimestru al anului în curs. În aceeași perioadă, consumabilele din tutun încălzit utilizate pentru produsul IQOS, comercializat de Philip Morris au reprezentat 3,4% din piața totală a țigaretelor şi a produselor din tutun.

CHEIA UNUI BUSINESS DE SUCCES

Producătorul Philip Morris International (PMI) a anunțat recent continuarea investițiilor pentru transformarea fabricii din Otopeni într-o unitate de producție a consumabilelor pentru IQOS, sistemul electronic de încălzire a tutunului dezvoltat de companie.

Din 2017, când a început procesul de transformare, până în prezent, 500 de milioane de dolari au fost investiți în dezvoltarea capacităților de producție, formarea angajaților și implementarea unor soluții care vizează sustenabilitatea. Din această sumă, 100 de milioane de dolari au fost investiți în 2021.

Planurile companiei sunt ca în perioada 2022-2023, alte 100 de milioane de dolari să fie investite în dezvoltarea capacităților de producție a consumabilelor pentru IQOS pentru piața internă și externă, cât și pentru a avea un impact cât mai redus asupra mediului. Obiectivul final este ca fabrica din Otopeni să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2024.

Fabrica Philip Morris România din Otopeni se află în centrul strategiei de reducere a riscurilor asociate fumatului, alături de alte șapte fabrici din lume care produc consumabile pentru IQOS. Dintre acestea, doar trei sunt situate în Uniunea Europeană (România, Grecia și Italia). Ca urmare a investițiilor realizate până în prezent, fabrica din Otopeni a fost transformată dintr-o fabrică producătoare de țigarete într-una care produce consumabile din tutun încălzit pentru sistemul IQOS. Peste 300 de noi locuri de muncă au fost create începând din 2017, astăzi 950 de angajați lucrând aici.

„Ne bucurăm că prin această investiție am reușit să punem România pe harta inovației și să le oferim sutelor de milioane de fumători din întreaga lume o alternativă mai bună la continuarea fumatului. ”, a declarat Daniel Cuevas, Managing Director, Philip Morris România.

21 mld. lei reprezentând 2% PIB – piața țigaretelor din România. Peste 573,6 mil. euro în 2020 surplus comercial – Categoria din care face parte tutunul fără fum. 655 mil. euro în 2020 – exporturile de produse din categoria NC 24039990, alcătuită preponderent din tutun încălzit.  

Datele statistice analizate reliefează importanța produselor din tutun în reducerea deficitului comercial și arată importanța investițiilor realizate în economia României. Astfel, exporturile cu bunuri aparţinând grupei „Alte tutunuri şi înlocuitori de tutun” s-au situat în top 5 produse agroalimentare exportate din România, depăşind valoarea exporturilor de seminţe de floarea-soarelui, în condiţiile în care România este cel mai mare producător de seminţe de floarea-soarelui din UE. Această categorie este alcătuită preponderent din produse din tutun încălzit şi a crescut de aproape 20 de ori de la începutul investiţiei în transformarea fabricii din Otopeni.

„Pentru a continua investițiile, avem nevoie de predictibilitate legislativă, precum și de un cadru fiscal echilibrat care să favorizeze inovația.”, declară Dragoș Bucurenci, Director External Affairs în cadrul Philip Morris România.

EXPORTURI MAI MARI DECÂT IMPORTURI

În primele nouă luni ale anului current, diferența dintre importuri și exporturi s-a majorat până la 16,74 miliarde euro și a ajuns la aproximativ 7% din PIB.

Ținând cont de efectul de bază  foarte mare generat de efectele crizei sanitare manifestate în anul precedent, deficitul cumulat la 9 luni a fost mai mare  cu circa 28% față de aceeași perioadă a anului 2020. Evoluția importurilor și exporturilor din acest an arată tendința deficitului comercial lunar de a se stabiliza pentru o lună „normală” la o valoare  de aproximativ două miliarde de euro, depășită la finele T1 2021.

Dan Armeanu, prof.univ.dr în economie, a declarat pentru Q Magazine că „pe acest trend manifestat de la începutul anului ne îndreptăm  spre un deficit anual de aproape 10% din PIB în schimburile externe de mărfuri, ceea ce pune o presiune semnificativă pe cursul de schimb.”

„Este necesar să înregistrăm un ritm de creștere a exporturilor mai mare decât cel al importurilor pentru a opri majorarea deficitului comercial. Din păcate, România continuă să aibă un deficit comercial major în timp ce țări emergente din Europa de Est ca Polonia, Cehia și Ungaria înregistrează excedente comerciale chiar și în condiții neprielnice determinate de Covid-19. Mai mult, o parte importantă din deficitul comercial provine chiar din aceste state care ne concurează pe  piața internă de desfacere, ceea ce pune în evidență existența unor probleme legate de competitivitate și chiar de  sustenabilitatea creșterii economice”, spune profesorul.

Dan Armeanu consideră că deficitul comercial e de natură structurală deoarece este generat de lipsa capacității de producție pentru bunurile intermediare, iar economia internă, în multe domenii de activitate, nu are suficiente resurse financiare pentru dezvoltarea producției. „E un fenomen cronic care erodează macrostabilitatea prin efectele negative asupra deficitului de cont curent, cursului valutar, inflației și somajului”, a concluzionat Armeanu pentru Q Magazine. 

În acest tablou al deficitului comercial există câteva domenii în care s-au realizat investiții semnificative în ultimii ani și care furnizează excedente comerciale, iar dintre acestea unul dintre cele mai importante este cel al  băuturilor și tutunului care a generat o diferență de aproximativ jumătate de miliard de euro între exporturi și importuri.