Putin îl abandonează pe Assad

Cum au reuşit liderii mondiali să gestioneze cele mai arzătoare probleme ale lumii.

Începutul celui de-al 39-lea Summit G8, care s-a desfăşurat în perioada 17-18 iunie la Lough Erne, în Irlanda de Nord, a fost cel mai dezastruos posibil, apreciază jurnaliştii de la The Telegraph, după ce relaţia dintre David Cameron şi Vladimir Putin s-a alterat încă din prima zi. Conform surselor prezente la întâlnire, întrevederea celor doi lideri s-a întrerupt brusc din cauza unor „grave neînţelegeri” cu privire la raportarea faţă de Siria. Preşedintele rus a refuzat să oprească furnizarea de arme către regimul Bashar al-Assad şi chiar l-a certat pe David Cameron, premierul britanic, pentru că, împreună cu Barack Obama, îi sprijină pe rebelii care luptă împotriva regimului sirian.

Siria. Să înceteze războiul, dar să nu plece Al-Assad

Spiritele s-au mai liniştit odată cu intervenţia preşedintelui american Barack Obama, care a recunoscut că în dialogul cu Vladimir Putin pe această temă au existat abordări diferite, dar că interesul pentru reducerea violenţei este comun. „Ne dorim să punem capăt folosirii armelor chimice şi să ne asigurăm că nici nu vor mai fi folosite, nici nu vor mai alimenta alte conflicte. Vom încerca să rezolvăm această problemă cu instrumente politice, atât cât va fi posibil”, a spus Obama în urma întâlnirii bilaterale.

Propunerea Washingtonului pentru Rusia a fost semnarea unei declaraţii prin care liderii comunităţii internaţionale se angajează să coopereze pentru încetarea războiului civil din Siria. Preşedintele rus a insistat ca prin acest demers să nu se impună plecarea de la putere a lui Bashar al-Assad şi a guvernului „legitim” al Siriei, punct în care viziunea sa despre rezolvarea conflictului sirian se desparte de cea a puterilor occidentale, blocând temporar adoptarea unei soluţii. Reprezentanţii G8 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Marea Britanie și SUA) au fost în unanimitate de acord că negocierile pentru pace ar trebui să înceapă cât mai curând la Geneva, însă nu a putut fi stabilită o dată certă. Acolo ar trebui să se creeze o coaliţie guvernamentală de tranziţie pentru Siria care ar putea să nu îl ia în calcul neapărat şi pe Bashar al-Assad. Declaraţia conţine un apel deschis către forţele loiale lui Al-Assad  de a reconsidera interesele Siriei înainte de a continua să îşi mai susţină liderul. În cadrul acestui summit, preşedintele american a anunţat că va suplimenta ajutorul umanitar oferit Siriei cu încă 300 de milioane de dolari, dintre care 128 de milioane vor merge către Siria, iar restul către statele vecine, care sunt nevoite să găzduiască aproximativ 1,6 milioane de refugiaţi sirieni. Totodată, Barack Obama a subliniat că banii vor fi folosiţi pentru a asigura hrana populaţiei civile, îngrijirea medicală, apa potabilă şi construirea de noi adăposturi, menţionând că SUA au donat, de la începutul războiului civil, ajutoare umanitare în valoare de 815 milioane de dolari.

Comerţ. Transparenţă. Contraterorism

Deşi problema Siriei a fost subiectul principal de discuţie, la Lough Erne au început şi negocierile pentru realizarea acordului de liber schimb între UE şi SUA, la care au luat parte premierul britanic, David Cameron, preşedintele SUA, Barack Obama, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Potrivit prim-ministrului britanic, acest acord ar putea  însemna „100 de miliarde de lire sterline pentru economia europeană, 85 de miliarde de lire sterline pentru economia americană şi 85 de miliarde de lire sterline pentru restul lumii”.

De asemenea, au fost dezbătute şi problemele economiei globale, dintre care creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă s-au constituit în priorităţi. Liderii mondiali au propus ca soluţii recuperarea încrederii investitorilor, sprijinirea redresării financiare şi reducerea dezechilibrelor globale. Reformele structurale implementate corect rămân principala modalitate de dezvoltare pe termen lung, de creştere a competitivităţii şi de asigurare a bunei funcţionări a canalelor de credit, inclusiv pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Cât priveşte contraterorismul, liderii mondiali au luat decizia de a înceta să mai plătească răscumpărările ostaticilor luați de teroriști, având ca obiectiv diminuarea numărul de răpiri. Marile puteri contează şi pe sprijinul companiilor private că vor acţiona în aceeaşi direcţie. Spre deosebire de războiul sirian, problema programului nuclear al Teheranului s-a bucurat de un consens între Obama şi Putin, cei doi lideri fiind de acord să privească cu mai mult optimism situaţia după alegerile prezidențiale din Iran.

Concluziile summitului au fost cuprinse în Declaraţia de la Lough Erne, pentru care cuvântul de ordine pare să fie transparenţa. Astfel, autoritățile fiscale din întreaga lume ar trebui să introducă schimbul automat de informații pentru a lupta împotriva flagelului evaziunii fiscale, Guvernele ar trebui să schimbe legile care permit companiilor deplasarea profiturilor peste granițe pentru a evita taxele, iar multinaționalele ar trebui să raporteze autorităților fiscale ce impozite plătesc. Va fi necesar să se ştie foarte clar cine sunt proprietarii tuturor companiilor private, iar aceste informaţii să fie uşor de accesat mai ales de către cei din aparatul de stat. Ţările aflate în curs de dezvoltare ar trebui să aibă resursele necesare pentru a colecta taxele care li se datorează, iar ţările dezvoltate trebuie să le ajute să îndeplinească această sarcină. Companiile din industria extractivă trebuie să raporteze plățile către Guverne, iar acestea ar trebui să publice veniturile. Minereurile ar trebui să fie extrase în mod legitim, fără să mai fie jefuite zonele de conflict, iar tranzacționarea terenurilor trebuie să fie transparentă, cu respectarea drepturilor de proprietate ale comunităților locale. Guvernele ar trebui să instituie noi politici de protecţionism care să conducă la creşterea numărului locurilor de muncă şi la dezvoltarea durabilă, de asemenea, ar trebui să pună capăt birocraţiei vamale pentru a eficientiza transferul de bunuri între ţările dezvoltate. Nu în ultimul rând, Executivele ar trebui să publice informaţii despre legi, bugete, cheltuieli şi statistici naţionale, alegeri şi contracte cu statul, astfel încât să poată fi uşor înţelese de către cetăţeni.