Am aflat care este aceasta de la ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

DIGITALIZAREA

Cele şase luni în care România deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene poate aduce schimbări majore pentru mediul de business din ţara noastră, unele aşteptate de ani de zile. Pentru ministrul Radu Oprea, preşedinţia UE reprezintă un moment în care antreprenoriatul românesc capătă mai multă vizibilitate, se poate face mai cunoscut în ţările Europei şi nu numai.

„Maturitatea, experienţa la care a ajuns mediul de afaceri românesc după 30 de ani de democraţie ne permit să atacăm noi pieţe. Avem o campanie ofensivă pentru pieţele tradiţionale ale României – Africa şi Asia (Egipt, Maroc, zona Golfului, Vietnam, China etc.), dar şi către Japonia, unde UE a semnat o serie de acorduri.

Piaţa s-a deschis de la 1 februarie şi în timp vor fi eliminate peste 90% din taxele vamale”, a declarat pentru Q Magazine Radu Oprea.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a participat, în 21 martie, la evenimentul „Beyond Trade for All: Time to promote the benefits for agri-food trade”, organizat de către CELCAA (European Liaison Committee for Agricultural and Agri-Food Trade), la Bruxelles.

Radu Oprea s-a referit la prioritățile României aferente domeniului comerțului internațional, în calitate de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, printre care promovarea unei agende comerciale europene benefice pentru cetățeni și operatorii economici, în special pentru IMM-uri.

În contextul dezbaterii principalelor rezultate ale strategiei UE Trade for All, ministrul a amintit de Acordul de Parteneriat Economic UE – Japonia.

„Prin Acordul de Parteneriat Economic UE – Japonia se pun bazele celei mai mari zone de liber schimb din lume, fiind eliminate majoritatea taxelor plătite anual de către întreprinderile din UE care exportă în Japonia, în valoare de 1 miliard de euro, precum și o serie de obstacole privind reglementarea”, a afirmat ministrul.

Acesta arată că totdeauna predictibilitatea este o necesitate a mediului de afaceri şi că în discuţiile cu reprezentanţii acestuia apar imediat teme ca debirocratizarea, costurile cu forţa de muncă, finanţarea.

„România este un stat ofertant, are cel mai scăzut nivel sau se situează pe penultimul loc în Europa când socotim toate dările către stat. Guvernul PSD – ALDE a eliminat 102 taxe, iar în schema pentru ajutorul de stat a scăzut plafonul minim pentru investiţie de la 10 milioane la 1 milion de euro”, a declarat ministrul Oprea.

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a organizat, în perioada 18-19 martie 2019, conferința Reuniunii Ambasadorilor IMM (SME Envoys), cu sprijinul DG-GROW din Comisia Europeană.

Prin viitorul Cadru Financiar Multianual al UE 2021-2027, se vor finanța proiecte ale beneficiarilor, inclusiv IMM-uri, care vizează digitalizarea, utilizarea inteligenței artificiale, a roboților și a noilor tehnologii digitale, datorită acordului la care s-a ajuns între președinția română la Consiliul UE și Parlamentul European.

„Small Business Act” este un set de reguli la nivel comunitar, dedicat dezvoltării firmelor mici şi mijlocii. Cu ocazia preşedinţiei UE, autorităţile române poartă discuţii cu reprezentanţi ai organizaţiilor IMM-urilor, în vederea îmbunătăţirii normelor existente.

Ministerul pentru Mediul de Afaceri a propus ca SBA să conţină şi principiul digitalizării, astfel încât relaţia dintre antreprenor şi stat să devină mai simplă. Ideea i-a cucerit pe reprezentanţii IMM-urilor.

Propunerea ţării noastre se poate materializa fie prin adăugarea unui nou principiu la cele zece existente, fie prin adăugarea la principiul „Skills and innovation”.

DE CE OUG 114?

Mulţi antreprenori care activează în România, locali şi străini, se declară afectaţi de suprataxare şi instabilitate legislativă. Criticile în acest sens s-au înmulţit, mai ales după apariţia Ordonanţei 114/2018.

Radu Oprea nu consideră acest act normativ unul nociv şi aminteşte că principiile OUG 114 se numără şi nevoia de energie ieftină, atât pentru consumatorul casnic, cât şi pentru cel industrial.

„Ideea de a scădea costurile cu gazele, cu energia electrică este importantă pentru mediul de afaceri. Chiar ne-au spus cei de la organizaţia patronală din industrie CONPIROM: «Susţinem Ordonanţa 114, dar să aibă prevederi în egală măsură şi pentru consumatorii industriali şi pentru cei casnici»”, a declarat ministrul.

Referindu-se la dinamica pieței românești, Oprea a subliniat necesitatea ca băncile să finanțeze companiile românești.

„Într-o astfel de piaţă, companiile româneşti trebuie să se dezvolte. Pentru asta e nevoie de finanţare. Băncile trebuie să înţeleagă că e necesar să finanţeze companiile româneşti, iar toţi indicatorii arată că acest lucru se întâmplă la noi într-o măsură mai mică decât în celelalte state UE”, a menţionat Oprea.

El a făcut astfel o referire la faptul că societăţile bancare şi-au exprimat nemulţumirea faţă de OUG 114, care le obligă la taxa pe active, dar şi la criticile venite către bănci de la întreprinzători şi persoane fizice, pentru dobânzile mari aplicate la împrumuturi.

„Esenţa este să avem costuri competitive pentru firme. Dar la noi e cea mai mare diferenţă din Europa între dobânzile la depozite şi cele la credite”, spune Radu Oprea.

Acesta subliniază că reglementarea mai conţine şi prevederi despre care se vorbeşte mai puţin.

„În privinţa Ordonanţei 114, se uită că aceasta cuprinde facilităţi pentru constructori, pe care chiar constructorii le-au cerut. Apoi finanţarea staţiunilor balneo – Guvernul vine cu facilităţi fiscale în acest domeniu. Pornind de la principii, consider că OUG 114 reprezintă un act normativ viabil, productiv. Ministerul Finanţelor Publice a ajuns la o soluţie mai bună de finanţare a IMM-urilor”, afirmă ministrul.

În spaţiul public au fost lansate critici potrivit cărora antreprenorii români sunt dezavantajaţi faţă de cei străini, atât de Fisc, cât şi de sistemul judiciar.

„Am mai spus că România suferă de o boală autoimună. Când se declanşează boala autoimună, sistemul imunitar se întoarce împotriva ţesuturilor bune şi în loc să se lupte cu infecţia, se luptă cu ce e bun. Dacă Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Banca Naţională, Consiliul Concurenţei ar fi luat măsuri corespunzătoare, nu era nevoie de OUG 114”, a declarat Radu Oprea.

Conform ministrului, ANAF avea acea politică privind tratamentul aplicat contribuabililor, conţinută în programul de guvernare, conform Legii prevenţiei, care vine cu o resetare a mentalităţii, cu o schimbare a raportului dintre stat şi antreprenor.

La control, Fiscul trebuie mai întâi să îndrume, să prevină, să acorde o perioadă de 90 de zile pentru un plan de conformare şi abia apoi să aplice sancţiuni.

Un studiu publicat recent de Institutul European din România arată că competitivitatea producţiei este esenţială şi nu trebuie realizată prevalent prin salarii scăzute. Majoritatea angajaţilor din România au salarii mult sub medie, aproape de limita minimă.

L-am întrebat pe ministrul pentru Mediul de Afaceri cum vom mai creşte competitivitatea, din moment ce, potrivit specialiştilor, atuul forţei de muncă ieftină nu mai este de actualitate.

„Principiul enunţat de dumneavoastră era valabil înainte de noul model economic wageless growth, bazat pe creşterea salariilor. Acestea au fost majorate cu precădere în domenii considerate esenţiale – sănătate, educaţie. Unul dintre efecte – mulţi dintre absolvenţii facultăţilor de medicină, promoţia 2018, au rămas în ţară, spre deosebire de cei din alţi ani, care plecau în străinătate imediat după absolvire”, a punctat ministrul.

Pe de altă parte, mediul de afaceri se plânge că nu mai avem forţă de muncă. Oprea recunoaşte că acest fenomen reprezintă, într-adevăr, o mare problemă.

„Sunt oameni activi, care produc valoare. Absenţa lor din ţară face ca şi investiţiile să fie afectate”, spune el.  În opinia sa, creşterea salariului minim constituie una dintre măsurile pe care Guvernul le-a luat pentru a reuşi stabilizarea forţei de muncă.

„Este cea mai puţin costisitoare măsură pe care un stat poate s-o adopte în acest sens. Şi mărirea contingentului de lucrători din ţările non-UE contribuie la diminuarea crizei de personal.

Şomajul se situează la un minim istoric, contingentul nu e mare, deci măsura e bună, nu afectează forţa de muncă autohtonă”, a declarat Radu Oprea pentru Q Magazine.

Start-up Nation

19.200 de proiecte au fost înscrise la programul Start-up Nation în 2017. Dintre acestea, 10.000 au fost selectate, pentru 8.444 s-au încheiat contracte, iar 7.200 au încasat plăţile finale şi au devenit companii active pe piaţă. Anul următor, în 2018, au fost înscrise în program 33.514 proiecte.

Două „unicorn”-uri

Start-up-urile care accesează fonduri de peste un miliard de euro sunt denumite „unicorn”,  iar în România activează două astfel de companii, retailerul online eMag şi producătorul de software UiPath. Acestea au atras deja 3 miliarde de euro şi vor ajunge, la o nouă listare, spre 7 miliarde de euro.

Dosare închise

România numără peste 80 de dosare închise, o cifră mult mai mare faţă de celelalte preşedinţii.

Nu suntem o economie a serviciilor

Industria generează peste 30% din PIB. Economia a crescut cu aproape 7% în 2017, cu peste 4% în 2018.

Forța de muncă românească la export

Statisticile arată că 1,2 milioane de români lucrează în Italia, un milion în Spania, 400.000 în Marea Britanie.