Rafila anunță creșterea numărului de cazuri COVID

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă susținute luni, 11 iulie, creșterea numărului de cazuri COVID în săptămâna 4-10 iulie. Potrivit acestuia, s-a înregistrat o medie de aproximativ 2.100 de persoane infectate zilnic, adică dublu față de ultima raportare.

• 20 de ani fără EA
• Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare
• ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu ultimele modificări aduse Codului de procedură penală
• Bolojan atacă PSD și explică de ce proiectul reactoarelor modulare are probleme
• PSD, PNL, USR și UDMR au căzut de acord pe legea salarizării

Rafila se așteaptă ca această creștere a cazurilor să dureze în jur de 4-5 săptămâni, până la jumătatea lunii august. În prezent sunt internate 1.410 de persoane, dintre care 225 sunt copii, iar în data de 4 iulie erau 922 de persoane internate, dintre care 125 de copii. Acesta a precizat, de asemenea, că tulpina Omicron este cea responsabilă pentru accelerarea pandemiei.

Întrebat dacă elevii ar putea reveni la școala online, pe fondul creșterii numărului de infectări, Alexandru Rafila a amintit de principiul care a stat la baza funcționării școlilor în timpul valului 5 al pandemiei.

„Știți bine că și în cursul valului 5, principiul care a stat la baza funcționării școlii nu a fost numărul de cazuri. Noi ne-am raportat la un anumit procent de ocupare a paturilor alocate pacienților infectați cu COVID.”, a spus ministrul Sănătății.

Referitor la posibilitatea revenirii la folosirea obligatorie a măștilor, Rafila a afirmat că nu există un cadru legal pentru acest lucru, în schimb recomandă publicului utilizarea lor, ca măsură preventivă de protecție în fața virusului.

„Nu avem în momentul de față niciun fel de instrument care să facă posibilă utilizarea măștii. Noi am recomandat-o, este important ca lumea sa conștientizeze necesitarea utilizării măștii.”, a adăugat ministrul.

Discuții aprinse între Alexandru Rafila și Raed Arafat

Şeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Secretarul de Stat Raed Arafat, a reacţionat la afirmaţiile făcute de ministrului Sănătății în urmă cu puțin timp, privind rolul structurii pe care o conduce.

„Aș dori să clarific câteva aspecte prevăzute in Lege, după ce am văzut comentarii și interpretări care pun la îndoială rolul DSU. Mai jos aveți extrase din două acte normative, OUG 21/2004 cu modificările ulterioare și OUG 1 din 2014 cu modificările ulterioare.

Art2 lit a din OUG 21/2004 cu modificările ulterioare prevede că: Situația de urgență – evenimente excepționale, cu caracter nonmilitar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse specializate și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate;

Art I alin. 1 lit. a si b, si alin. 5^1 din OUG 1 / 2014 prevede:(1) În cadrul Ministerului Afacerilor Interne se înființează Departamentul pentru Situații de Urgență, denumit în continuare Departamentul, structură operațională, fără personalitate juridică, cu atribuții de:

a) coordonare integrată, cu caracter permanent, la nivel național, a activităților de protecție civilă, de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, de asigurare a resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării provizorii de normalitate, inclusiv de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență, în cadrul unităților și compartimentelor de primire a urgențelor, denumite în continuare UPU/CPU, precum și în cadrul structurilor SMURD și serviciilor publice de ambulanță, până la internarea în spital sau externarea din UPU/CPU;

b) elaborare, coordonare și evaluare metodologică a activității de formare profesională și de educație continuă în domeniul asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat, în colaborare cu structurile specializate ale Ministerului Sănătății și ale celorlalte instituții sau structuri cu atribuții în domeniu;

(5^1) În vederea realizării atribuțiilor specifice, Departamentul are în componență structuri funcționale, care includ, fără a se limita, Direcția generală urgențe medicale, Direcția generală pentru protecție civilă și Direcția suport decizional.

Uitându-ne la prevederile legale de mai sus, din definiția situației de urgență, rezultă că situația de urgență se referă la individ, la persoană, și nu neapărat la dezastrul care afectează mai multe persoane. Faptul că o persoană suferă un stop cardiac la domiciliu, este o situație de urgență și necesită o intervenție rapidă si coordonată unde pot interveni mai multe resurse, de la Pompieri-SMURD, Ambulanța și / sau de la aviație cu elicopterele SMURD, dacă o astfel de situație este în zonă rurală sau greu accesibilă.

Astfel, și activitățile curente, zilnice, deservesc situații de urgență care implică una sau mai multe persoane. Chiar dacă vorbim de o singură persoană, resursele deplasate pot fi unele impresionante în încercarea de a salva viața persoanei respective. Cu alte cuvinte, insinuarea că DSU intervine doar când sunt calamități si dezastre este inducătoare în eroare și reprezintă o abordare a celor care de mulți ani încearcă să diminueze rolul DSU și a sistemului SMURD în acordarea primului ajutor și al asistenței medicale de urgență.

Tot din articolele de mai sus se vede rolul dat Departamentului pentru Situații de Urgență în ce privește “Coordonarea integrată , cu caracter permanent…. inclusiv de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență… până la internarea în spital sau externarea din UPU/CPU” ce nu lasă loc pentru interpretări individuale care vin cu ideea că DSU se ocupă numai cand este un dezastru sau o calamitate după care se bagă la naftalină până apare următorul dezastru sau calamitate.

Din alin. 5^1, rezultă că leguitorul, încă de la început, a dat DSU în componența sa o direcție generală cu un scop precis, și anume “Urgențe Medicale”, astfel direcția respectivă se ocupă de urgențele medicale per ansamblu la nivel de prespital și de UPU/CPU până la internarea pacientului în spital sau externarea acestuia din UPU/CPU. Sunt multe aspecte de clarificat, însă cel de mai sus, referitor la DSU și rolul acestuia în coordonarea asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat, este unul dintre cele care au fost puse pe tapet de mai multe ori în ultima perioadă de către cei care doresc să dezintegreze un sistem integrat care este FUNCȚIONAL!”, a scris Arafat pe pagina sa de Facebook.

În replică, Rafila a catalogat drept o confuzie ideea conform căreia Ministerul Sănătăţii ar dori preluarea serviciului SMURD.

„Colegii de la SMURD, am toată aprecierea în ceea ce priveşte activitatea pe care o au de a interveni în situaţiile de urgenţă, asta nu are însă nimic ce a face cu nevoia oamenilor din această ţară de a beneficia de serviciile şi de a aduce în prim plan şi de a evidenţia serviciile de ambulanţă – şi ca să facem referire la culori, maşinile vopsite în alb, ca să nu fie niciun fel de confuzie – activitatea medicalizată de acordare a asistenţei medicale de urgenţă este covârşitoare în zona serviciilor de ambulanţă, acest lucru trebuie recunoscut şi cred că este o responsabilitate a tuturor să folosim cât mai bine resursele publice, să nu dublăm anumite activităţi sau să le facem eficiente. […]

Am tot respectul şi aprecierea pentru colegii de la SMURD, dânşii apelează, din când în când, la profesionişti din sistemul de sănătate ca să echipeze SMURD-ul. Cred că nu este o greşeală să informăm corect opinia publică, eu sunt specialist în informarea corectă a opiniei publice, niciodată nu am fost specialist în dezinformare.[…]

Situaţia este cea pe care o cunoaşteţi, există o anumită legislaţie, ea e interpretată într-un mod au în alt mod de către ni sau de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. Eu sunt deschis la un dialog, nu am niciun fel de problemă să ave un astfel de dialog, dar eu cred că accesul oamenilor din această ţară la serviciile medicale de urgenţă medicalizate cred că trebuie să fie prioritar. […]

Nu trebuie să preluăm totul. Nu vreau să perpetuăm această confuzie. Se face această confuzie care cel puţin la începutul anului a fost extrem de mediatizată: Ministerul Sănătăţii vrea să preia SMURD. Ministerul Sănătăţii nu vrea să preia absolut nimic, Ministerul Sănătăţii trebuie să răspundă mandatului pe care îl are ca şi responsabil pentru sănătatea populaţiei, conform actelor normative care indică clar responsabilitatea Ministerului Sănătăţii:

unităţile de primiri urgenţe şi ambulanţa sunt finanţate integral de către Ministerul Sănătăţii, iar integrarea activităţilor este una în situaţii care necesită acest tip de integrare iar această noţiune introdusă referitoare la coordonare operativă sau operaţională este un termen care este unic în legislaţia românească probabil. Gândiţi-vă cum ar fi dacă toate activităţile unor ministere ar fi coordonate de la alte ministere şi nu mă refer la domeniul sanitar. Cred că ar fi un grad înalt de nefuncţionalitate în societatea românească. […]

Legăm prea mult instituţiile de persoane, instituţiile trebuie depersonalizate, nu mai putem să legăm un anumit tip de activitate doar de persoana cuiva. E clar că noi avem o datorie şi avem o datorie şi mai mare pentru viitor încât să facem sistemul de sănătate funcţional şi sustenabil inclusiv din punctul de vedere al resurselor, din punct de vedere financiar.

Dacă vom merge pe această duplicare de activităţi, dacă vom merge pe hipertrofierea unor structuri în detrimentul serviciilor medicale prespitaliceşti şi în detrimentul dezvoltării serviciilor de ambulanţă, atunci într-adevăr vom avea o problemă. Iar disputa pe care dvs. aţi sesizat-o în aceste zile sau în lunile trecute va fi dată uitării, însă problema majoră va fi legată de modul cum funcţionează şi mai ales cum finanţăm sistemul de sănătate”, a declarat ministrul Sănătății.