Studiu. Carantina a avut un impact nesemnificativ sau zero pentru evitarea deceselor Covid-19

Cercetătorii de la „Johns Hopkins University” au prezentat un raport care arată că măsurile autorităților din Europa și din Statele Unite, prin care i-au obligat pe oameni să stea închiși în case, concomitent cu stoparea aproape totală a activităților economice, instituționale, etc., nu au contribuit cu nimic, ori au contribuit într-o proporție infimă la evitarea deceselor cauzate de Covid-19.

• Falimentul politicii externe. Președinția României plătește 3,4 milioane de dolari unei firme de lobby pentru „aprofundarea relației cu SUA”
• În numele Annei Sava, această fată deșteaptă…
• Florin Jianu: Antreprenorii români „sufocați de taxe și impozite” vor scăderea impozitării pe forța de muncă, reducerea impozitului pe dividende, reducerea TVA
• Ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, a demisionat
• Air China ar putea lansa ruta Beijing – Otopeni

Starea de „lockdown” pe care autoritățile au adoptat-o în prima fază a pandemiei a redus mortalitatea Covid cu 0,2%, declară cercetătorii din cadrul studiului. Aceștia arată că nu au găsit „nici o dovadă că lockdownul, închiderea școlilor, a granițelor și limitarea întâlnirilor dintre oameni au avut vreun efect notabil în ceea ce privește evitarea deceselor.”

Mai mult, cercetătorii au ajuns la concluzia că lockdownurile impuse de autorități au avut efecte devastatoare asupra economiei și au cauzat numeroase anomalii în raporturile interumane.

Carantinarea a cauzat reducerea activităților economice, a crescut rata de șomaj, a afectat educația, a cauzat agitație socială și politică, a contribuit la creșterea numărului infracțiunilor de violență domestică și a zguduit sistemele politice democratice și liberale.

Pe lângă unele state din SUA, care au adoptat măsura carantinării, 186 de țări au impus blocarea activităților esențiale, precum munca, socializarea, învățământul clasic, călătoriile și au reglementat alte restricții, prin care se dorea stoparea transmiterii virusului Sars-Cov-2, scrie Washington Times.

Statele motivau aceste măsuri prin afirmațiile făcute de „specialiști de top în domeniul sănătății”. Spre exemplu, au existat cercetători din cadrul „Imperial College London” care au declarat că lockdownul ar reduce decesele cu până la 98%, ceea ce nu s-a întâmplat în nicio situație, conform studiului recent, semnat de Steve Hanke, Jonas Herby și Lars Jonung.

Cei trei cercetători de la „Johns Hopkins” au concluzionat: „Lockdownurile nu au constituit o măsură eficientă de a reduce mortalitatea de Covid din timpul pandemiei, cel puțin nu în primul val apărut în 2020.”

Aceștia au examinat decesele cauzate de pandemie și au determinat că până la finalul carantinării din primul val pandemic (luna mai 2020) au murit 97.081 de oameni din cauza Covid-19. Aceste cifre au fost raportate la un alt studiu realizat în aceeași perioadă, care anunța că în cazul în care nu se aplică măsura carantinării, numărul de morți se va ridica la 99.050.

Steve Hanke este fondatorul și unul dintre directorii Institutului „Johns Hopkins” pentru specializările Economie Aplicată, Sănătate Globală și Business. Jonas Herby este consilier la Centrul de Studii Politice din Copenhaga, iar Lars Jonung este profesor emerit în Economie la Universitatea din Lund, Suedia. Aceștia au realizat o „meta-analiză” a zecilor de studii care examinau ratele de mortalitate ale Covid-19.

„Raportându-ne la costurile și beneficiile acestei măsuri, putem concluziona ferm în sensul că lockdownurile ar trebui respinse categoric atunci când vorbim de gestionarea a unei pandemii.” spune Steve Hanke Foto: Facebook

Printre concluziile raportului realizat, se numără și dovezi prin care se constată că închiderea activităților neesențiale, precum barurile, a ajutat la reducerea mortalității: „Închiderea activităților economice neesențiale se pare că a avut un oarecare efect, întrucât rata de mortalitate a scăzut cu 10,6%. Este posibil ca scăderea înregistrată să aibă legătură cu închiderea barurilor.”

Cercetătorii de la John Hopkins consideră că durata lockdownurilor și consecințele acestora pot duce la mortalitate într-un mod neprevăzut inițial: „Carantinarea a limitat accesul oamenilor la spațiile deschise, care sunt sigure: plaje, parcuri, grădini zoologice, etc. Forțarea oamenilor să poarte mască și restricțiile privind adunarea în grupuri, i-au împins pe oameni să se întâlnească în spații închise și, totodată, nesigure. Am găsit dovezi conform cărora, paradoxal, limitarea întâlnirilor interumane a fost o măsură contraproductivă, care a crescut numărul deceselor de Covid-19.”