Summitul BRICS: lansarea oficială a ordinii mondiale multilaterale

Reuniunea liderilor mondiali și a delegaților de la Kazan a fost dovada influenței tot mai mari a Rusiei pe scena globală, în ciuda eforturilor occidentale de a izola Moscova. Deja, BRICS+ a depășit blocul occidental al G7 în ceea ce privește populația combinată și puterea economică.

• ÎCCJ, atac fără precedent la guvernul Bolojan: Demonizează Justiția și transformă magistrații în ținte
• Budăi, despre Bolojan: Un om care a reușit ceea ce părea imposibil
• Primul pas către „împăcarea” sistemului de sănătate public cu cel privat
• Caz de AUR! Un obiectiv finanțat de români a fost inaugurat cu steagul Ținutului Secuiesc. Europarlamentar: Au lipsit cu desăvârșire însemnele statului român
• CIA, acuzată că ar căuta viață extraterestră pe Pământ

Moneda BRICS

Probabil cea mai așteptată chestiune a momentului se leagă de moneda BRICS și de spinoasa problemă a dedolarizării. Pentru cei care se așteptau la o baie de sânge, veștile au fost dezarmante. Asta, deși pe „info warfare”, anunțul repetat al lansării noii monede, cu 40 la sută bază reală în aur și 60 la sută în monedele naționale ale țărilor membre, a produs așteptarea necesară.

Unul dintre marile succese în războiul informativ întreprins de țările BRICS sub președinția Rusiei a fost însă tocmai mutarea atenției dinspre chestiunile americane spre strategiile geo-economice ale restului lumii. Moneda a jucat în acest scenariu un rol de primadonă!

Cu siguranță că întregul sistem BRICS este deja spectaculos: apariția BRICS Pay – un sistem pentru plăți în monedele naționale, apoi UNIT care înlocuiește SWIFT pentru plățile internaționale, o platformă pentru decontări multilaterale și plăți în monede digitale BRICS care conectează piețele financiare ale membrilor BRICS: acesta este BRICS Bridge, care prezintă asemănări cu MBridge legat de Bank of International Settlements, deja în vigoare. Apoi, operațiunile financiare ale Noii Bănci de Dezvoltare, toate anunțate în mod repetat, favorizează investițiile în zona BRICS și dedolarizarea în sine. Aceeași poveste și legată de noua infrastructură a asigurărilor / reasigurărilor BRICS  și constituirea unei noi agenții de rating BRICS, care să nu mai depindă de instituțiile occidentale.

Poate că ar merita subliniat că fiecare plan de înlocuire a dolarului s-a învârtit în jurul conceptului de monede digitale ale băncilor centrale (CBDC) ca mijloc de a ocoli avantajul rezervelor dolarului, învingând totodată și monopolul rețelei SWIFT.

De asemenea, BRICS nu sunt singura entitate care lucrează la un astfel de plan! Chiar bancherii globaliști atât de la FMI, cât și de la  Banca Reglementelor Internaţionale (BRI) au dezvoltat o alternativă digitală la sistemul dolarului de ani de zile, BRI testând deja CBDC-uri în mai multe țări, inclusiv Australia, Arabia Saudită și China, cu intenția de a introduce o economie fără numerar în următorii doi ani.

Președintele rus Vladimir Putin arătând bancnota „simbolică” BRICS / Foto: X

Putin a dezvăluit o bancnotă „simbolică” BRICS la summit, sugerând că planul de a renunța la dolar ar putea fi mult mai aproape de realizare decât se așteaptă mulți economiști. Totuși, era foarte evident că aceste noi sisteme nu vor fi activate încă de anul acesta, deoarece necesită planificare și timpi de tranziție, mai ales că există un număr mare de state cu valute diferite, legi diferite, comerț diferit, aprobări care trebuie să vină de la bănci și ministerele de resort.

Pe scurt, BRICS este dornic să ocolească platformele occidentale politizate, care permit sancțiuni economice unilaterale și utilizarea monedei americane drept armă împotriva competitorilor economici pe care îi consideră inamici. Declarația comună a miniștrilor de finanțe BRICS și a guvernatorilor băncilor centrale recunoaște „necesitatea unei reforme cuprinzătoare a arhitecturii financiare globale pentru a spori vocea țărilor în curs de dezvoltare și reprezentarea acestora”. Cu toate acestea, SUA nu sunt interesate de o reformă profundă a FMI, a Băncii Mondiale și a sistemului Bretton Woods.

„Un punct de inflexiune al politicii internaționale”

Vladimir Putin a fost timp de trei zile în centrul atenției întregii planete, primind la Kazan, capitala Tatarstanului, în sud-vestul Rusiei, 25 de șefi de stat și în jur de 20.000 de delegați din peste 40 de națiuni. A fost prezent inclusiv secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care a ales să ignore Occidentul și să dea mâna cu „criminalul de război” pe numele căruia occidentalii au emis un mandat de arestare.

Punctul culminant al summitului a fost Declarația finală intitulată „Consolidarea multilateralismului pentru o dezvoltare și securitate globală justă”, un document amplu, cu 134 de prevederi din cele mai diverse domenii – politic, economic etc. pentru o gamă largă de obiective critice, de la comerțul echitabil la democratizarea mecanismelor internaționale de finanțare și mergând până la turism, cultură sau sport.

Tototdată, BRICS adaugă oficial 13 națiuni noi la alianță, ca țări partenere (nu membre cu drepturi depline). Statutul de țară parteneră BRICS este un pas obligatoriu înainte de a deveni membru deplin. Acestea sunt: Algeria, Belarus, Bolivia, Cuba, Indonezia, Kazahstan, Malaiezia, Nigeria, Thailanda, Turcia, Uganda, Uzbekistan, Vietnam.

Putin a anunțat și că Iranul a devenit un membru cu drepturi depline al BRICS. Așadar, Iranului i s-a oferit o legitimitate reînnoită pe scena mondială, odată cu prezența noului președinte Masoud Pezeshkian la prima sa vizită în Rusia.

Pentru cei mai mulți dintre noii membri, cu excepția Iranului și, de asemenea, pentru mulți care au solicitat să se alăture recent grupului, BRICS deține în mare parte atractivitate economică. Membrii și potențialii membri caută, de asemenea, surse alternative de finanțare decât cele disponibile de la Banca Mondială și de la Fondul Monetar Internațional (FMI) și caută să obțină un acces mai bun la piețele în plină dezvoltare care ar putea defini mai bine economia globală în următoarele decenii.

Premierul Indiei, Narendra Modi, Vladimir Putin și președintele Chinei, Xi Jinping. Foto Sergei Bobylev, Host Photo Agency

La summit, pentru prima dată în ultimii 5 ani, India și China au avut o întâlnire bilaterală.

India și China tocmai au negociat o soluționare a conflictului lor la graniță, un acord istoric între cele două țări, pentru a pune capăt crizei lor disputate la frontieră.

De asemenea, negocierile dintre Armenia și Azerbaidjan, în marginea summitului BRICS, au atras imediat atenția! Prim-ministrul Armeniei Nikol Pashinyan și președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev s-au întreținut cordial, lăsând în urmă recentele dispute dintre țările lor.

Prim-ministrul Armeniei Nikol Pashinyan și președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev în timpul sesiunii plenare a reuniunii Outreach/BRICS Plus. / Foto Ramil Sitdikov – Photo Host Agency

Putin a propus un plan de creare a unei burse de cereale bazate pe BRICS. „Un număr de țări BRICS se numără printre cei mai mari producători de cereale, legume și semințe oleaginoase din lume. Propunem deschiderea unei burse de cereale BRICS. Acest fapt ar facilita indicatorii predictibili de preț pentru produse și materii prime, ținând cont de rolul lor special în asigurarea securității alimentare”, a spus Vladimir Putin.

Rusia este, de fapt, cel mai mare producător de cereale din lume la această dată, fiind totodată implicată și în sprijinirea țărilor africane, o mare parte dintre acestea exprimându-și deja dorința de a face parte din structurile BRICS.

Președintele rus a abordat, de asemenea, crearea unei ordini de securitate eurasiatice stabile și corecte, prin alianțe precum BRICS. „Ideea este că, unind eforturile, putem garanta în mod fiabil o stabilitate autentică și putem crea condiții pentru dezvoltarea pașnică a tuturor statelor și popoarelor de pe continent”, a declarat Putin.

Cină informală pentru liderii statelor BRICS. Foto Sergei Bobylev, Host Photo Agency

„Ne reafirmăm angajamentul față de multilateralism și susținerea dreptului internațional, inclusiv Scopurile și Principiile consacrate în Carta Națiunilor Unite (ONU) ca piatră de temelie indispensabilă, și rolul central al ONU în sistemul internațional, în care statele suverane cooperează pentru a menține pacea și securitatea internațională, pentru a promova dezvoltarea durabilă, asigurarea, promovarea și protecția democrației, drepturilor omului și libertăților fundamentale pentru toți, precum și cooperarea bazată pe solidaritate, respect reciproc, dreptate și egalitate. Subliniem în continuare necesitatea urgentă de a realiza în timp util o reprezentare geografică echitabilă și incluzivă în componența personalului Secretariatului Națiunilor Unite și a altor organizații internaționale.”

Reformarea instituțiilor internaționale se regăsește în miezul reformelor preconizate de BRICS, cu accent pe reprezentarea mai justă și mai incluzivă a țărilor în curs de dezvoltare, probabil că cele mai consistente abateri de la agenda globală regăsindu-se la capitolul dedicat așa-ziselor schimbări climatice și la tranziția la sisteme de energie alternativă.

BRICS își adjudecă și un rol-cheie în a ajuta Africa să se apere de „comploturile hegemonice ale SUA”, dar numai Rusia va face acest lucru în sensul securității, în timp ce sprijinul economic al Chinei va rămâne de neegalat.

În consecință, acest front emergent al Noului Război Rece va vedea probabil că Antanta chino-rusă se va coordona mai strâns împotriva Occidentului condus de SUA acolo, ceea ce va oferi oportunități altor state BRICS, precum India, să se prezinte țărilor africane ca „echilibratori” de încredere.

Apelul țărilor islamice de a lupta împotriva sionismului reprezintă o alegere radicală și fără întoarcere pentru BRICS. Participanții și-au exprimat „îngrijorarea gravă cu privire la deteriorarea situației și criza umanitară din Teritoriul Palestinian Ocupat, în special escaladarea fără precedent a violenței în Fâșia Gaza și în Cisiordania, ca urmare a ofensivei militare israeliene, care a dus la uciderea în masă și rănirea civililor, la strămutarea forțată și la distrugerea pe scară largă a infrastructurii civile”.

Cu președintele Palestinei, Mahmoud Abas, înainte de recepția de gală oferită de președintele Rusiei în onoarea invitaților Foto Kristina Kormilitsyna, Host Photo Agency

Participanții la summit și-au declarat sprijinul pentru acordarea calității de membru deplin al Statului Palestina la Națiunile Unite, „în contextul angajamentului neclintit față de viziunea soluției cu două state, bazată pe dreptul internațional, inclusiv rezoluțiile relevante ale Națiunilor Unite și inițiativa arabă de pace care include instituirea unui stat suveran, independent și viabil al Palestinei, în conformitate cu granițele recunoscute internațional din iunie 1967, cu Ierusalimul de Est ca și capitală”.

Coreea de Nord vs. Coreea de Sud?

Cel mai discutat moment al reuniunii a survenit când Putin a fost întrebat despre fotografiile din satelit ale trupelor nord-coreene care se antrenează în Rusia. Putin a glumit inițial pe seama lor. Pe urmă, a menționat că Duma tocmai a ratificat parteneriatul strategic cu Coreea de Nord. Parteneriatul dintre Rusia și Coreea de Nord a ajuns astfel la statutul de alianță care prevede asistență militară în perioadele de agresiune împotriva oricărei părți. Dacă Rusia sau RPDC se află în stare de război, clauza privind asistența în cazul unui atac din Tratatul de parteneriat strategic cuprinzător va fi pusă în aplicare, a explicat Putin.

Peste 300 de ziariști au participat la conferința de presă a lui Vladimir Putin după summitul de la Kazan Foto Alexandr Kryazhev, Host Photo Agency

Putin a mai spus că NATO și Occidentul escaladează lucrurile în Ucraina. El a sugerat că trupele nord-coreene ar putea fi răspunsul simetric al Rusiei la provocările Occidentului, în special pentru trimiterea de mercenari străini în Kursk, adică în Rusia. Dar, se pare că lucrurile ar putea lua o întorsătură mult mai complexă!

În primele luni ale conflictului, Coreea de Sud a trimis în Ucraina cea mai largă gamă de produse militare, de la grenade (aproape un milion de bucăți) până la rații uscate. Și, desigur, materiale pentru construirea UAV-urilor (dronelor). Participarea directă a armatei sud-coreene la luptele din Ucraina a fost doar o chestiune de timp. Săptămâna trecută, primii 16 piloți din Coreea de Sud au sosit la baza aeriană românească a NATO de la Mihail Kogălniceanu. Se pare că cei din Coreea de Sud trimit prima escadrilă, cea mai bine pregătită pentru luptă, informează presa din Republica Moldova.

„În prezent, avioanele F-16 repartizate Ucrainei sunt în România – la baza aeriană Fetești, de la granița cu Moldova. Dacă piloții sud-coreeni se vor îndrepta într-acolo, acest fapt va indica utilizarea iminentă a acestor aeronave în Ucraina. Pe lângă piloții F-16, la baza Mihail Kogălniceanu au ajuns și piloți ai avioanelor de luptă sud-coreene T-50, folosite de armată ca avioane ușoare de atac. Se crede că aceste avioane pot fi utile ca avioane de vânătoare în protejarea portului Odessa”.

Se dovedește că astăzi, doar Coreea de Sud are un adevărat bazin de piloți experimentați în așa-numitul bloc occidental, fiind singura țară care îndeplinește standardele actuale ale NATO pentru menținerea pregătirii pentru luptă a flotei aeriene. Conform estimărilor independente, cele 140 de aeronave F-16 operaționale ale forțelor aeriene sud-coreene au aproximativ 170 de piloți de serviciu, alți cca. 100 pe F-15 și aproximativ 400 de piloți în rezervă.

Coreea de Sud este singura țară care poate trimite efectiv piloți în Ucraina acum. Având în vedere că Escadrila 155 de Luptă (și parte din Escadrila 123) a ajuns aproape în întregime în România, se poate presupune că vom vedea în curând o nouă încercare de escaladare pe frontul ucrainean. Numai că rușii vor ieși cu propriile lor avioane, mai noi, superioare ca manevrabilitate și putere de foc.

Totodată, Iranul a primit o licență de la Rusia pentru a produce avioane de luptă Su-35 și Su-30.

Arabia Saudită, o nucă prea tare pentru BRICS

Pentru Arabia Saudită va fi instituită o autoritate specială. Țara este încă prea strâns legată de SUA din cauza problemelor petroliere și are un istoric de schelete neplăcute în dulap – în special în ceea ce privește terorismul și finanțarea războiului – chiar dacă relațiile lui Mohammad Bin Salman cu Rusia și China sunt excelente. La Kazan, potrivit spuselor lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, va fi luată o rezoluție. Există un risc uriaș pentru revoluții colorate sau lovituri de stat în Arabia Saudită pentru a destabiliza țara, în funcție de alegerile pe care le face.

Prințul moștenitor Mohammad Bin Salman alături de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken / Foto: X

Prințul moștenitor saudit nu a participat la summitul BRICS, deși a fost invitat. În schimb, a avut o întâlnire cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. BRICS News a postat pe platforma X în timpul summitului: „Arabia Saudită nu este listată ca membru cu drepturi depline BRICS sau ca țară parteneră oficială.”

Marele absent: Serbia

Stephen Karganovic, președinte al Proiectului Istoric Srebrenica, notează că „Oportunitatea de a participa la summitul BRICS nu este doar o curtoazie diplomatică, ci o necesitate existențială pentru statele interesate să scape de ghearele imperialismului occidental și să-și asigure un minim de suveranitate.”

Zeci de guverne din întreaga lume, de pe toate continentele, au recunoscut acest fapt evident și și-au trimis reprezentanții la Kazan. Dar există un absent notabil al cărui interes național ar fi fost extrem de bine servit dacă ar fi acolo – Serbia. Rusia, care asigură președinția rotativă BRICS din acest an, a depus în mod repetat eforturi pentru a găzdui Serbia la summitul de la Kazan.

Karganovic notează că „Țări precum Ungaria și Slovacia, care au fost prinse în aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, caută acum frenetic modalități de a scăpa de aceste angajamente dăunătoare și de a-și reorienta politicile și alianțele. De o semnificație egală, Turcia urmărește o soluție identică. Președintele acesteia conduce personal delegația țării sale la summitul de la Kazan, după ce și-a semnalat intenția de a se alătura BRICS și Consiliului de Cooperare de la Shanghai.”

Cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

Liderul sârb, Aleksandar Vučič, a respins în mod insultător invitația care i-a fost adresată de a veni la Kazan, pe motiv că a avut un conflict de programare cu alte personalități politice pe care s-a angajat să le găzduiască în același timp în care se adunau liderii BRICS mai puțin importanți la Kazan. Persoanele în cauză s-au dovedit a fi Mswati III, regele Eswatini și Donald Tusk.

O altă problemă: președintele brazilian Luiz Inacio Lula

Președinția de anul viitor a parteneriatului BRICS revine Braziliei, sub conducerea lui Luiz Inacio Lula. Preocupările din această pricină nu sunt deloc puține. Brazilia este descentralizată de majoritatea membrilor parteneriatului și este departe de rutele geo-economice și geostrategice ale BRICS, care sunt încă foarte concentrate pe Eurasia, Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu și acum deschiderea către Africa.

Președintele Lula și-a anulat călătoria la Kazan invocând probleme medicale. Mulți jurnaliști au pus sub semnul întrebării veridicitatea unor astfel de condiții de sănătate, dar aceasta nu este o problemă relevantă. Cert este că Lula evită să participe la cel mai important eveniment al deceniului – trimițând în locul său o delegație diplomatică lipsită de orice capacitate politică reală și cu puțină înțelegere a scenariului mondial actual.

Ministrul de externe al Braziliei, Mauro Luiz Iecker Vieira, sosește la Kazan Foto:Alexei Danichev – Photo Host Agency

Acest fapt nu este surprinzător, având în vedere că Lula a făcut câteva mișcări recente către o politică de prietenie profundă cu Occidentul. Tăierea legăturilor cu Nicaragua, nerecunoașterea victoriei lui Nicolas Maduro în Venezuela și condamnarea operațiunii militare speciale ruse din Ucraina au fost doar câteva dintre acestea. Mai recent, Lula a sugerat chiar că ar dezaproba candidatura Venezuelei pentru BRICS, ceea ce arată cât de aliniat este cu interesele occidentale, acționând iresponsabil în forumul națiunilor în curs de dezvoltare.

Nu este greu de prezis că, având în vedere acest scenariu, 2025 va fi un an plin de provocări pentru BRICS, care vor trebui să facă față neglijenței braziliene, pe lângă munca sabotorilor internaționali care operează în cadrul instituțiilor braziliene. Este puțin probabil ca 2025 să fie un an productiv pentru BRICS. Primul summit BRICS din 2025 va fi amânat până în iulie, lăsând astfel mai mult de jumătate din an fără etape de luare a deciziilor, pentru a acorda prioritate COP30, conferința ONU privind schimbările climatice.

Între timp, BRICS trebuie să găsească o soluție pentru rutele către America de Sud. Și poate că există deja: la o lună după summit-ul de la Kazan va avea loc summitul APEC (Asian Pacific Economic Cooperation) cu inaugurarea oficială a portului Chancay, a cărui asonanță cu portul Shanghai face totul foarte ingenios. Noua rută maritimă a Chinei prin Pacific, va duce în China multe produse braziliene – și din America de Sud în general via Peru. Acesta este din punct de vedere geografic un fel de încercuire a adversarului occidental, ajungând pentru prima dată să atingă continentul american printr-o mișcare bine perfecționată în strategia inteligentă a Chinei, de care vor beneficia toate țările BRICS.

Declarația finală de la Kazan a BRICS nu menționează SUA, NATO și UE. Abia asta este amenințarea. Și umilirea.

Dar, pentru a încheia într-o notă optimistă, să notăm una din principalele aserțiuni ale summitului: BRICS nu e un grup anti-occidental, ci doar un grup non-occidental.