Ziua Brâncuși

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost inițiată de mai mulți parlamentari PSD, PC, UNPR, PNL, PP-DD și independenți. În expunerea de motive, inițiatorii susțineau că declararea datei de 19 februarie drept “Ziua Brâncuși” — sărbătoare națională legală lucrătoare ar reprezenta “o reparație morală față de refuzul și umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”. “Constantin Brâncuși ne-a dus în universalitatea lumii făcând din națiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuși să declarăm ziua lui de naștere sărbătoare națională. (…) Această inițiativă onorează spiritul nostru și în același timp arată dragostea și recunoștința noastră față de valoarea lui Brâncuși”.

Proiectul legislativ a fost, însă, adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, la data de 4 noiembrie 2015, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat, la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie este declarată Ziua Brâncuși ca sărbătoare națională. Potrivit legii, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Anul 2017 are o triplă semnificație pentru promovarea personalității și operei brâncușiene: pe 16 martie comemorăm 60 de ani de la moartea lui Brâncuși, în 2017 și 2018 — anul Centenarului Marii Uniri — marcăm 80 de ani de când sculptorul a lucrat la realizarea ansamblului monumental “Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, omagiu adus soldaților români care s-au jertfit pentru realizarea unității de neam și țară în Primul Război Mondial, iar pe 15 iunie se vor împlini 40 ani de la inaugurarea “atelierului lui Brâncuși”, reconstituit în 1977, într-o clădire separată lângă Centrul Cultural Pompidou.

Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobița, județul Gorj. A murit la 16 martie 1957, fiind înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris. În România, în epoca socialistă, Brâncuși a fost contestat, fiind considerat “un reprezentant al burgheziei decadente”. Sculptorul român a dorit să lase moștenire României toate lucrările sale nevândute și uneltele, dar autoritățile acelor vremuri au refuzat. Abia în 1964, Brâncuși a fost ”redescoperit” în țara natală, iar ansamblul monumental de la Târgu-Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat și aproape dărâmat. La aniversarea a 125 de ani de la nașterea sa, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuși, sărbătorit și în cadrul UNESCO.