Guvernul a aprobat, miercuri, proiectele de legi ale Justiţiei, iar prin adoptarea lor în Parlament va fi îndeplinit principalul obiectiv din Mecanismul de Cooperare şi Verificare cu Comisia Europeană, a declarat, la Palatul Victoria, ministrul Cătălin Predoiu.
- ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu ultimele modificări aduse Codului de procedură penală
- Bolojan atacă PSD și explică de ce proiectul reactoarelor modulare are probleme
- PSD, PNL, USR și UDMR au căzut de acord pe legea salarizării
- Nicușor Dan intervine în scandalul transparentizării finanțării ONG-urilor
- 20 de ani fără EA
Guvernul a adoptat propunerile de proiecte de legi ale Ministerului Justiţiei privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, ignorând avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a cerut menținerea abaterii disciplinare constând în nerespectarea deciziilor CCR, la care să se adauge și nerespectarea hotărârilor CJUE.
„Aceste proiecte de legi ale Justiţiei reprezintă un obiectiv important în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu Comisia Europeană, obiectiv care este restant de mai mulţi ani de zile, prin adoptarea lor de către Parlament, noi reuşind să îndeplinim principalul obiectiv din MCV. De asemenea, este un obiectiv în cadrul PNRR. Deci, prin adoptarea acestor proiecte, Guvernul şi, ulterior, Parlamentul vor îndeplini un obiectiv-cheie în ceea ce am putea numi efortul de modificare şi modernizare a cadrului normativ adresat Justiţiei. Judecătorii, procurorii, cetăţenii merită un cadru normativ modern, reformat. (…) Magistratura română nu este cu nimic mai prejos decât magistratura din celelalte state membre UE şi este nevoie să aducem şi cadrul legislativ la un nivel corespunzător”, a afirmat Predoiu, într-o conferinţă de presă.
El a menţionat că Ministerul Justiţiei şi-a atins o serie de obiective prin aprobarea în Guvern a Strategiei Naţionale Anticorupţie. De asemenea, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie a fost adoptat de Parlament.
„Aş menţiona în aceeaşi serie, proiectul de lege privind avertizorii de integritate, proiect trecut prin Parlament, aflat acum în procedură parlamentară, în urma retrimiterii legii în Parlament de către preşedintele României”, a completat Predoiu.
Ministrul a adăugat că urmează să fie elaborate şi alte proiecte importante precum cel privind statutul personalului de specialitate – grefieri, IT-işti etc.
„Proiectele de modificare a Codurilor penale, pentru a integra în cuprinsul acestora deciziile Curţii Constituţionale ale României, decizii obligatorii, dar şi alte proiecte care au fost înaintate dinspre Consiliul Superior al Magistraturii ca propuneri de legiferare, cum ar fi instituţia ajutorului judecătorului. Sunt o serie de instrumente legislative care vor întregi şi moderniza, în acelaşi timp, cadrul legislativ adresat Justiţiei”, a susţinut Cătălin Predoiu.
Criticile aduse proectelor de lege promovate de Cătălin Predoiu nu au contenit chiar și după explicațiile neconvingătoare ale ministrului referitoare la opțiunea de a fi eliminată din legislație aplicarea sancțiunii pentru judecători în cazul nerespectării deciziilor CCR. Avocatul Toni Neacșu a arătat zilele trecute cât de inconsecvent este ministrul Cătălin Predoiu, care în 2022 dorește abrogarea unei prevederi pe care tot el a propus-o în 2012.

















































