A murit Charlie Chaplin al României

Thury Ștefan, unul dintre cei mai talentați balerini români a murit astăzi, la vârsta de 81 de ani.

• Nu Abrudean, ci Grindeanu a sesizat CCR în legătură cu ordonanța SAFE
• Dosarul „10 august”, la final. Ce au cerut procurorii
• Expert în energie: În economie, plătești pentru ceea ce lumea se teme că s-ar putea întâmpla
• Sondaj INSCOP. 27,6% dintre români, mulțumiți de activitatea lui Nicușor Dan, iar 30,5% se declară mulțumiți de prestația lui Ilie Bolojan
• Adeverințele de pensii și salariile compensatorii sau „bătaia de joc” de la CE Oltenia

Publicul și-l aduce aminte probabil din emisiunile de divertisment unde îl imita remarcabil pe Chaplin, din filme ca „Nea Mărin miliardar”  „Actorul şi sălbaticii!”, „Veronica”, „Fram ursul polar”, „Veronica se întoarce”, „Punga cu libelule”.

Artistul s-a retras în ultimii ani la Câmpulung, județul Argeș, unde a început să practice metaloplastia, pasiune pe care și-o descoperise cu 50 de ani în urmă. A avut numeroase vernisaje, iar operele sale au ajuns în expoziții din toată țara, dar și în străinătate.

Ştefan Thury s-a născut în august 1941. În 1964, absolvă ca şef de promoţie, cu 10 pe linie, Şcoala de balet din Cluj. Apoi, pleacă la Leningrad, la Academia de Balet, unde profesoară i-a fost marea artistă Maia Pliseţkaia. Începe să danseze pe mari scene ale lumii, printre care “Olympia” din Paris.

În capitala Franţei, îi cunoaşte pe Charles Aznavour şi Gilbert Becaud, care veniseră la „Olympia” să vadă spectacolul Teatrului „Tănase”. În acel spectacol, a dansat pe nişte tobe supradimensionate, numărul său fiind gândit şi montat de maestrul Oleg Danovski.

Dansează, apoi, la Milano, într-un mare casino, „Pussicat”, dar şi în Olanda, Belgia, Luxemburg, Germania, Ungaria, Rusia.

Unul dintre numerele sale favorite, dar şi foarte apreciate de public a fost „Visul lui Charlie Chaplin”.

Între 1964 şi 1980, este prim solist balerin al Teatrului „Constantin Tănase”, pe scena căruia a putut fi aplaudat în spectacole precum „Revista dragostei” (de Nicuşor Constantinescu şi George Voinescu), „Vino să ne vezi diseară!” (de Petre Bărbulescu), „Uite că nu tac!” (de Petre Bărbulescu) şi „Lasă supărarea-n hol” (de Nicuşor Constantinescu şi Saşa Georgescu). De asemenea, tot aici, semnează coregrafia pentru spectacolele „Omul care aduce râsul” şi „Salutări de la Vasile”.

În 1980, devine artist liber profesionist, având contracte în Italia, Germania, Austria, Franţa, Belgia, Olanda, Israel, Luxemburg. De asemenea, va fi actor-mim la Circul de Stat, iar la televiziune va interpreta diferite personaje în cadrul emisiunilor de divertisment.