În fotografiile publicate de Elena Lasconi în 2025, Coldea, Ponta și Nicușor Dan au fost interpretați de actori. Unul dintre suspecții DIICOT a lucrat pentru Nicuşor Dan

Scandal fără precedent: actori reali, folosiți pentru kompromat politic în alegerile prezidențiale. DIICOT lansează a lasant pe piață sâmbătă, 4 aprilie, prin intermediul presei, o bombă de proporții: celebrele poze cu Nicușor Dan, Florian Coldea și Victor Ponta – care ar fi fost surprinși, zice-se împreună, într-o casă conspirativă, poze lansate de Elena Lasconi în campania electorală -, au fost falsificate. Dar nu oricum, ci printr-o operațiune de-a dreptul hollywoodiană, prin folosirea de actori veritabili, în epoca deep-fake-ului AI. Halucinant. Un singur caz de acest gen am mai întîlnit pînă acum și vom relata despre el. Mai rămîne de aflat cine a comandat operațiunea și care a fost beneficiarul, cu adevărat, deși speculații se pot face destule.

• Bilanțul „reformei Bolojan”: au crescut veniturile statului din impozite, taxe și TVA; au scăzut investițiile; au câștigat băncile
• Volodimir Zelenski, din ce în ce mai nerăbdător la porțile Europei
• Președinții Curților de Apel, îngrijorați de „atacurile fără precedent la integritatea şi stabilitatea statală a României”
• PSD l-ar putea accepta pe Eugen Tomac în funcția de premier
• ÎCCJ, atac fără precedent la guvernul Bolojan: Demonizează Justiția și transformă magistrații în ținte

Sorina Matei a publicat sâmbătă pe agenția Mediafax, firul evenimentelor, citând surse judiciare și informații exclusive din ancheta procurorilor.

„Procurorii DIICOT au luat urma scandalului fotografiilor din campania prezidențială din 2025, prezentate de Elena Lasconi, și au ajuns la o echipă de imagine (fotografi și operatori) implicată în campania electorală prezidențială a actualului președinte Nicușor Dan, dar și la omul de afaceri craiovean Liviu Gheorghe Bicuți.

Pe scurt, procurorii cred că fotografiile care au fost publicate de Elena Lasconi care i-ar fi arătat pe candidații Nicușor Dan și Victor Ponta întâlnindu-se cu fostul prim adjunct al SRI, Florian Coldea, lângă București, ar fi fost realizate chiar de una dintre echipele implicate în campania din 2025, în realizarea fotografiilor fiind implicate mai multe persoane care s-au mascat, au făcut fotografiile dar au și închiriat locația din Tunari, Ilfov.

În scandalul pozelor din campanie ar fi implicați, potrivit unor surse judiciare:

• Mihai Cojocaru, de la CStudio Ro Film Production SRL unul dintre operatorii care a lucrat în campanie cu președintele Nicușor Dan, prieten cu Andrei Bicuți și colaborator al firmei SC Training Private Group SRL, aparținând lui Andrei Bicuți
• Dobre Marius-Adrian, colaborator al firmei SC Training Private Group SRL, aparținând lui Andrei Bicuți
• Bratu Răzvan-Florin
• Năstăsoiu Alexandru-Cristian
• Bicuţi Andrei-Gabriel. Training Private Grup SRL este o firmă de serviciu suport întreprinderi, înființată în 2023, de către Gabriel Andrei Bicuți, care este fondator și administrator.
• Bicuți Gheorghe-Liviu. Creative & Innovative Management SRL este o firmă înființată în 2016, tot pentru servicii suport întreprinderi, de către Liviu Gheorghe Bicuți.
• POP Alex-Gabriel, operator

Persoanele care au interpretat cele trei personaje au fost identificate și audiate, respectiv:

• ⁠ ⁠Bratu Răzvan-Florin(Dan Nicușor – Daniel),
• ⁠ ⁠⁠Năstăsoiu Alexandru-Cristian, (Victor Ponta)
• ⁠ ⁠⁠Cojocaru Marian, (Coldea Mihail – Florian)”

„Se conturează implicarea în această activitate a numiților Bicuţi Andrei-Gabriel, (administrator S.C. Training Private Group S.R.L.) și tatăl acestuia, Bicuți Gheorghe-Liviu, cu în sensul că aceștia din urmă le-au trasat sarcini directe privind organizarea filmării încă de la începutul lunii aprilie 2025. (…)

OP Alex-Gabriel – angajat pe funcția de „operator imagine” în cadrul PRIVATE TRAINING GROUP SRL și colaborator al lui Mihai Cojocaru și implicit al CSTUDIO RO FILM SRL și totodată aceeași persoană care a pus la dispoziție mijloacele tehnice și a filmat cadrul filmului cu cei 3 actori interpretând persoanele Dan Nicușor Daniel, Ponta Victor Viorel și Coldea Florian-Mihail – a fost prezent în data de 06.03.2025 la filmarea clipului oficial de campanie al lui Nicușor Dan”, arată surse judiciare.

Din datele publice dar și din declarațiile lui Mihai Cojocaru – reiese că acesta a lucrat pentru președintele Nicușor Dan în campania electorală. Acesta deține CStudio Ro Film Production SRL și are un studio pe Strada Progresului din Capitală.

În imaginile de pe rețelele de socializare, Mihai Cojocaru apare cumva coordonând/ gestionând echipa de filmare a candidatului Dan, fiind alături de consiliera președintelui Ana Maria Geană. Ana Maria Geană este fosta consilieră a lui Nicușor Dan de la Primăria Capitalei, actual consilier de stat al Președintelui pentru românii de pretutindeni, în Departamentul de Politică Externă al Palatului Cotroceni.

Ancheta integrală prezentată de Mediafax poate fi citită aici.

Cazul indonezian

În lucrarea sa celebră, „Tratat de dezinformare”, reputatul specialist franco-rus Vladimir Volkov prezintă unul dintre cele mai savuroase și cinice exemple de tentativă de compromitere a unui politician. Este cazul legat de președintele indonezian Sukarno (după unele surse, de fapt, Suharto, cel care i-a succedat, dar asta contează mai puțin), cu decenii în urmă, mai exact în anii 50 și de proaspăt înființata CIA.

Potrivit lui Volkov operațiunea implica următoarele elemente, serviciile de informații știau că liderul indonezian avea o reputație de afemeiat. Fabricarea „probei”: s-a decis filmarea unui film pornografic în care un actor care semăna izbitor cu președintele indonezian întreținea relații sexuale cu o tînără (sau mai multe).

Volkov menționează că s-a mers pînă la detalii tehnice avansate pentru acea vreme: utilizarea unei măști de latex, tehnică nouă, realizată după trăsăturile liderului, purtată de un actor porno ales special pentru constituția sa fizică similară.
Filmul urma să fie difuzat sau folosit pentru șantaj, pentru a arăta poporului indonezian majoritar musulman și conservator că liderul lor este un depravat, distrugîndu-i astfel aura de „tată al națiunii”.

De ce a eșuat operațiunea

Deși s-a folosit un actor care semăna bine cu Sukarno și o mască de latex realizată de experți în machiaj de la Hollywood, rezultatul final nu a fost suficient de convingător pentru o vizionare de aproape. Serviciile de informații s-au temut că, dacă filmul ar fi fost analizat atent, falsul ar fi fost detectat, ceea ce ar fi compromis definitiv credibilitatea SUA în regiune.

În plus, ar fi fost și o eroare de calcul: serviciile secrete occidentale au judecat situația prin prisma moralei puritane/occidentale, unde un astfel de scandal ar fi fost fatal unui politician. Sukarno, cînd a aflat, se spune că i-ar rugat pe cei de la CIA să-i dea filmul ca să îl prezinte el însuși poporului, care ar fi fost mîndru de un președinte așa viril.

Revenind la scandalul de la noi, un specialist consultat de Inpolitics explică de ce s-a recurs la o filmare cu actori reali, ulterior fiind alterate digital doar fizionomiile acestora.

Răspunsul scurt și direct: persoana care falsifică imagini preferă metoda suspomenită pentru că, chiar și la acest moment, ea produce rezultate mai convingătoare, mai greu de detectat și mai credibile decît o imagine creată 100% cu AI.

O fotografie reală conține lumina naturală, umbre, reflexii, texturi ale pielii, pori, fire de păr, cute ale hainelor, fizica reală a corpului – toate acestea sunt perfecte din prima.
AI-ul (chiar și cele mai avansate modele din 2025-26) trebuie să „inventeze” toate aceste elemente. Rezultatul poate arăta fotorealist la prima vedere, dar adesea are mici inconsecvențe: lumina nu cade exact la fel pe față și pe corp, reflexiile în ochi nu corespund, umbrele sunt ușor greșite, textura pielii e prea „curată” sau prea „plastică”.

Cînd schimbi doar fața pe o poză reală, corpul, fundalul, iluminatul și fizica rămîn 100% reale. Detectabilitatea este mult mai mică. Există tool-uri specializate (Hive Moderation, Illuminarty, Truepic, Microsoft Video Authenticator, analize forensic pe metadate etc.) calibrate tocmai pe imaginile generate complet cu AI. Ele caută artefacte specifice: simetrie prea perfectă, lipsa micro-texturilor, pattern-uri de pixeli caracteristice modelului AI.

O imagine hibridă, cu bază fotografică reală + face swap trece mult mai ușor aceste teste, pentru că 90-95% din pixeli provin dintr-o cameră reală. Doar zona feței e modificată, iar un swap bine făcut lasă urme minime.
Totodată, oamenii, fie ei jurnaliști, anchetatori șamd sunt mult mai predispuși să creadă o poză care arată ca o fotografie neclară făcută cu telefonul din unghiuri proaste decît una de calitate, dar generată de computer.

După izbucnirea scandalului electoral, victima a părut a fi Nicușor Dan, iar Ponta a fost cel care a sesizat DIICOT.

Lucrurile s-ar putea să nu fi fost chiar așa, iar Nicușor să fie, de fapt, marele beneficiar, prin victimizare, și nu perdant. Faptul că cei implicați în fraudă sunt oameni care au lucrat pentru campania lui Nicușor și apropiați de Ana Maria Geană, adusă de actualul președinte la Cotroceni drept consilier prezidențial și colaboratoare a lui încă de pe vremea cînd era primar general, ar putea susține un asemenea scenariu.

Presa a relatat că Geană  în 2014, a fost, timp de 8 luni, intern la Administrația Prezidențială, pe zona de social media. Ceea ce ar putea susține încă o ipoteză fluturată pe surse de ceva vreme. Anume că actuala consilieră, fostă topmodel și laureată a multiple concursuri de dans, ar fi o apropiată a generalului Coldea, cel care avea suficientă influență în 2014 pentru a deschide unei tinere de doar 22 de ani (născută în 1992) porțile celei mai înalte instituții a statului. Dar, deocamdată, sunt doar informații neverificate. Scandalul, cum spuneam, reprezintă în felul lui o premieră și ar putea produce surprize mari în perioada care urmează.