Roverul Perseverance, aparţinând NASA, a ajuns la suprafaţa planetei Marte, joi, 18 februarie, după o călătorie de aproximativ 480 de milioane de kilometri.
- TikTok și Youtube „nu sunt suficient de sigure” pentru copii
- 20 de ani fără EA
- Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare
- ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu ultimele modificări aduse Codului de procedură penală
- Bolojan atacă PSD și explică de ce proiectul reactoarelor modulare are probleme
Este cel de-al 5-lea rover trimis de NASA pentru a explora suprafaţa lui Marte, după Sojourner, Spirit, Opportunity şi Curiosity.
Perseverance este însă primul rover care va culege mostre de sol de pe Marte şi le va depozita la suprafaţa planetei de unde vor fi preluate de o misiune ulterioară şi vor fi aduse pe Pământ pentru a fi studiate, transmite Reuters citând informațiile NASA.
El a călătorit prin spaţiu aproape 7 luni, acoperind 472 de milioane de kilometri, înainte de a pătrunde în atmosfera marţiană cu viteza de 19.000 km/h.
Roverul a intrat în atmosfera marţiană cu o viteză de aproximativ 20.000 km/h, protejat de scutul termic, după care şi-a aprins retromotoarele pentru a decelera suficient pentru a elibera paraşuta supersonică.
La aproximativ 300 de metri altitudine, paraşuta s-a desprins. Treapta de coborâre a roverului s-a activat şi a lăsat roverul să cadă în gol, susţinut de un set de cabluri lungi de 6,4 metri.
Este începutul unei noi ere!
– declara administratorul asociat al NASA pentru ştiinţă, Thomas Zurbuchen, cu câteva ore înainte ca roverul să ajungă pe Marte.
Membrii echipei de control a misiunii au izbucnit în urale după ce au putut observa pe monitoare primele imagini transmise de rover din craterul Jezero.

Foto: NASA / Bill Ingalls
Roverul Perseverance a adus pe Marte şi un micuţ elicopter-dronă, Ingenuity, care cântăreşte aproximativ 1,8 kilograme (în gravitaţia terestră) şi are dimensiunile aproximative ale unei cutii de şerveţele.
Ingenuity devine astfel primul aparat de zbor construit de om care zboară în atmosfera unei alte planete.
Obiectivul misiunii roverului Perseverance este căutarea urmelor străvechi ale vieţii pe Marte. Dacă, în prezent, suprafaţa lui Marte este un deşert îngheţat, oamenii de ştiinţă au aflat din misiunile anterioare ale NASA că pe Planeta Roşie au existat odinioară mări, lacuri şi cursuri de apă, care alături de o climă cu temperaturi mult mai blânde decât în prezent ar fi creat condiţiile optime apariţiei vieţii, cel puţin sub forma microorganismelor.

Foto: NASA / JPL-Caltech
În urmă cu peste 3,5 miliarde de ani, un râu se vărsa printr-o deltă într-un lac ce acoperea craterul Jezero. Zona acestei foste delte a fost aleasă pentru asolizarea roverului.
Echipa Perseverance este de părere că, dacă a existat într-adevăr viaţă în trecutul planetei Marte, în depozitele de sedimente ale acestei delte s-ar putea păstra molecule organice şi alte potenţiale urme de organisme microbiene.
















































