Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru Comunitățile de români din afara granițelor ţării, a criticat declarația de susținere a noului Guvern de la Chișinău, adoptată de Parlamentul României.
Codreanu a sancționat limbajul de lemn al declarației, adoptate, ieri, 26 iunie de plenul reunit al Camerei Deputaților şi Senatului, prin care se reafirmă angajamentul de susținere a parcursului european al Republicii Moldova.
Parlamentarul semnalează că este un pas înapoi prin comparație cu Declarația din 27 martie 2018, la 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Atunci, în textul adoptat de Legislativ se arăta ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de voința acestora.
De asemenea, se specifica faptul că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.
Acum, Parlamentul României s-a rezumat la a reitera sprijinul permanent al României faţă de aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi aşteaptă un angajament ferm din partea Guvernului de la Chişinău pentru continuarea parcursului european, prin implementarea reformelor structurale profund necesare în conformitate cu Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător încheiate cu UE, în măsură să consolideze şi să dezvolte construcţia democratică de la Chişinău şi să aducă Republica Moldova mai aproape de UE, se arată în declaraţie.
Cine este, de fapt, noul premier al Republicii Moldova
Codreanu a amintit de restanțele statului român cu privire la românii din Republica Moldova, între care: deblocarea procesului de redobândire a cetățeniei române; Autostrada Unirii Ungheni-Iași-Târgu Mureș; Spațiul Informațional Comun România-Republica Moldova; accesul pe piața forței de muncă din România pentru etnicii români care nu dețin cetățenia română.
„Ne-am adunat aici pentru a înşira cuvinte goale, ce din coadă au să sune”.
Amendamentul deputatului Constantin Codreanu se referă la inserarea în textul declarației a frazei: România se opune oricărui scenariu de federalizare a Republicii Moldova.
Ce nu se arată în declarație este implicarea vicepremierului rus Kozak în negocierile de la Chişinău privind formarea coaliției de guvernare, dar şi cele cu privire la dosarul transnistrean.
Amintim că, în 4 iunie, s-au aflat la Chișinău, atât comisarul european Johannes Hahn, directorul Oficiului pentru Afaceri Est–Europene al Departamentului de Stat al SUA, Bradley Freden, cât şi vicepremierul Guvernului Federaţiei Ruse, Dmitryi Kozak.
- TikTok și Youtube „nu sunt suficient de sigure” pentru copii
- 20 de ani fără EA
- Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare
- ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu ultimele modificări aduse Codului de procedură penală
- Bolojan atacă PSD și explică de ce proiectul reactoarelor modulare are probleme
În urma întrevederilor şi discuțiilor cu preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon şi Maia Sandu, actualul premier, s-a instalat un nou Guvern, format dintr-o alianţă, cel puţin, ciudată, între pro-europeni şi socialişti (pro-ruşi).
Kozac a revenit la Chişinău, în 24 iunie. Premierul Maia Sandu s-a întâlnit cu acesta şi a discutat despre relațiile moldo-ruse și despre relansarea activității Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică. La finalul întrevederii, oficialul rus a declarat că relațiile moldo-ruse pot fi considerate dezghețate.
Dmitryi Kozak este autorul planului de federalizare a Republicii Moldova, respins în 2005.
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
