Confirmarea ineficienței predării online: rezultate slabe la simularea examenelor naționale

Simularea examenelor naţionale (Bacalaureat şi Evaluare naţională) sunt mai slabe decât cele de anul trecut. Aceasta este concluzia exprimată de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, în cadrul  în cadrul conferinței online „Educația financiară în școală și acasă – provocări în pregătirea profesorilor, elevilor și părinților”.

• Președinții Curților de Apel, îngrijorați de „atacurile fără precedent la integritatea şi stabilitatea statală a României”
• PSD l-ar putea accepta pe Eugen Tomac în funcția de premier
• ÎCCJ, atac fără precedent la guvernul Bolojan: Demonizează Justiția și transformă magistrații în ținte
• Budăi, despre Bolojan: Un om care a reușit ceea ce părea imposibil
• Primul pas către „împăcarea” sistemului de sănătate public cu cel privat

„Rezultatele la simulare, cu două excepţii, sunt mai slabe decât anul trecut. Excepţiile sunt la examenul de Bacalaureat pentru proba obligatorie a profilului, la care anul acest avem o rată promovare de 59,73% , anul trecut am avut 51,4%. Deci este mult mai bine anul acesta. Proba la alegere a profilului a înregistrat o uşoară creştere, de la 68,1% anul trecut la 70,92% anul acesta. În rest, la toate celelalte probe – Limba şi literatura română bacalaureat avem o scădere de la 70,2% la 68,31%. (…) În schimb, la Evaluarea Naţională la Limba şi literatura română note mai mari sau egale cu 5 avem 70,53% mai puţin decât anul trecut. La limba şi literatura maternă avem 82,45%, iar la matematică avem 60,58%, faţă de 59,77% anul trecut”, a afirmat Cîmpeanu.

Potrivit acestuia, în general, simularea examenelor naţionale presupune subiecte/itemi cu un grad de dificultate mai mare decât examenele de Bacalaureat şi Evaluare Naţională.

„Examenele de simulare, în general, aş vrea să precizez, presupun subiecte/itemi cu un grad de dificultate mai mare decât examenele propriu zise. În urma analizei acestor rezultate, colegii mei deja şi-au însuşit lecţiile şi vor face un setting adecvat pentru subiectele de la examenele naţionale de Bacalaureat şi Evaluarea Naţională. O primă concluzie pe care ne-au spus-o deja este aceea că rezultatele sunt foarte slabe.(…) Întâmplător sau nu, rezultatele slabe pentru acești itemi, chiar dacă materia a fost sau nu periată, simplificată pentru această perioadă, confirmă faptul că educația online a fost departe de a-și atinge scopul. Se suprapun rezultatele slabe peste perioada de predare online, clar. Este o primă concluzie pe care colegii mei au desprins-o cu foarte multă claritate. Îmi pare rău, dar este o confirmare a ineficienței predării online în condițiile în care nu întrunim toate elementele”, a mai susţinut ministrul.

O Voce penrtu Educație

Pentru prima dată în istoria România, societatea civilă și mediul privat, reprezentând peste 50% din PIB-ul României, s-au constituit sub forma unei alianțe, numită „O Voce pentru Educație”, pentru a pune bazele unui nou proiect de lege a educației

Prima întâlnire extinsă de lucru a alianței „O Voce pentru Educație” a avut loc miercuri și au participat 180 de lideri din mediul educațional și de business, dar și și reprezentanți ai părinților și elevilor. Aceștia își doresc să contribuie cu expertiză pe arii specifice pentru temele de reformă. Întâlnirea a facilitat primul dialog cu ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu și echipa sa ministerială, privind cele mai importante măsuri de reformă pentru legea educației, pornind de la principiile definite și prin România Educată, proiect național inițiat de Președintele României.

„Cele 10 teme-cheie pentru sistemul de românesc de educație, lansate în discuție «O voce pentru educaţie» , se regăsesc în România Educată și sunt prioritar în atenția noastră, la Ministerul Educației. Întâlnirea de lucru pe care ați organizat-o dezvoltă premisele unui parteneriat puternic. Am avut alături reprezentanți ai unor companii și organizații de business care împreună înseamnă peste 50% din PIB-ul României, precum și ai unor ONG-uri remarcabile in domeniul educației, alături de reprezentanți ai elevilor si părinților. Consider această întâlnire ca fiind un adevărat moment de referință în România.

Este o nevoie imensă pentru o asemenea colaborare care, pe lângă entuziasmul întâlnirii directe, promite și efecte pe termen lung, deoarece efectele oricărei măsuri în educație trebuie gândite pe termen mediu și lung, așa cum sunt gândite, de exemplu, efectele Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar, pentru care multe din organizațiile prezente la această întâlnire și-au exprimat sprijinul, iar unele contribuie deja la implementarea lui în relație directă cu școlile participante. Invit organizațiile non-guvernamentale să ne fie alături în continuare, pentru că ne dorim ca primele efecte de reducere a abandonului sa fie vizibile încă din anul 2024.

Acest tip de colaborare transparentă, în care fiecare își aduce contribuția la realizarea unui scop comun și se sprijină reciproc, este absolut necesară și simt că asistăm la o reală aliniere a tuturor sectoarelor în spatele reformei bazate pe viziunea programului România Educată”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Demersul va continua în ritm susținut sub forma unor grupuri tematice de lucru, pe cele 10 teme stringente de reformă, care vor contribui la modernizarea educației din România: (1) Cariera didactică și parcursul profesional al cadrelor didactice, (2) Management școlar și guvernanța sistemului de educație, (3) Finanțare, (4) Curriculum (abordări curriculare pentru susținerea dezvoltării competențelor relevante în societatea actuală – literație, STEM și SEL- social and emotional learning), (5) Evaluarea rezultatelor învățării, (6) Alfabetizare funcțională, (7) Educație incluzivă, (8) Digitalizare, (9) Învățământ dual (10) Infrastructură.