Cronica unei întoarceri anunțate

Pe 21 august, cel puţin 7,4 milioane de români, care au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, şi-au spus în gând că decizia Curţii Constituţionale de a nevalida referendumul este o dovadă a unui stat ticăloşit. Alţii au preferat să iasă în stradă pentru a striga demisia lui Traian Băsescu, perceput acum drept simbolul statului ticăloşit.

Dincolo de lupta politică pentru putere dintre PD-L şi USL, dintre exponenţii acestor partide, Traian Băsescu, Victor Ponta şi Crin Antonescu, românii au putut trăi o perioadă de două luni în care au văzut cum instituţiile statului cad, rând pe rând, sub interesele politice. Instituţiile statului au fost blocate în prestarea serviciilor pentru cetăţeni, în numele legii, acţionând doar în zona politicului.

În loc să trimită citaţii, conform legii, procurorii au fugărit cu Biblia în mână simpli bătrâni pe uliţele comunelor pentru că au votat. Procurorii i-au uitat pe cei care nu au votat din alte motive decât din propria conştiinţă şi pe cei care au împins la boicot.

Vocea din garaj

Traian Băsescu, lipsit de serviciile lui Aliodor Manolea, a devenit el însuşi un fel de Vanga prezicătoarea: tot ce spune din garaj este pus în aplicare de instituţii ale statului. Le-a atras atenţia primarilor, chestorului Manoloiu că „nu e bine”, iar a doua zi, hop, cu procurorii la uşă. Le-a spus judecătorilor de la Curtea Constituţională cum să calculeze cvorumul şi ce alegători să ia în calcul, celebra erată a apărut imediat. A cerut Curţii Constituţionale să dea mai repede un răspuns, căci sediul de campanie nu are piscină şi nu are, astfel, soluţii pentru a-şi ţine corpul antrenat, iar domnii în vişiniu s-au conformat.

Sub jocul CCR, Guvernul oferea imaginea lui Mr. Bean, incapabil să facă o mişcare coerentă. Victor Ponta şi-a exprimat regretul că, împreună cu Crin Antonescu, a acceptat un cvorum de 50% la referendum, deoarece acest prag de participare la vot a fost folosit cu rea-credinţă de „nişte oameni necinstiţi”, el făcând referire la Traian Băsescu şi la şase judecători ai CC.

Curtea… care este!

Traian Băsescu era din nou păpuşarul, dar din garaj. Ordinul lui Viktor Orban a ţinut populaţia maghiară din România în casă la vot, dar a asigurat şi votul din CCR. De partea cealaltă nu mai trebuia luată decât Aspazia Cojocaru. Misiune simplă, în condiţiile în care judecătorul propus de PSD avea în debara, spun unii, scheletele unui verdict de colaborare cu fosta Securitate. La vremea respectivă, ea a argumentat că a fost obligată să scrie acele note în cadrul unei anchete juridice despre o prietenă care urma să plece în străinătate, folosind pseudonimul „Ana”, fără a face totuşi poliţie politică. Din acest motiv, Cojocaru a atacat în instanţă decizia dată de CNSAS şi a şi câştigat. Cu ajutorul judecătorului Vasilică – Cristi Danileţ, membru CSM, care atunci conducea Societatea pentru Justiţie. După venirea la putere a PD-L, SoJust a decis brusc să renunţe la recursul intentat în procesul în care era judecată pentru că ar fi colaborat cu Securitatea. Un alt dosar de implicare într-o reţea de falsificare a examenelor de admitere susţinute la Facultatea de Drept din Bucureşti, din care a ieşit cu bine, obţinând graţierea de la Nicolae Ceauşescu. Şi acestea sunt doar scheletele cunoscute acum.

Ţara-colonie

În timp ce Mr. Gordon, Mr. Barroso, Mr. Mark H. Gitenstein sau doamna Merkel au indicat românilor că CCR reprezintă instanţa divină în România, judecătorii în vişiniu au reuşit să se decredibilizeze definitiv.

Scandaluri repetate, ameninţări ulterioare cu judecata, crize de nervi, dispute şi folosirea unui limbaj care nu se apropie de statura unui magistrat, dar mai ales informaţii apărute din timpul şedinţei de invalidare, cu bileţelele lui Zegrean despre argumentele pentru decizia ce trebuia luată şi cu numele celor care urmau să voteze, sunt de natură să scandalizeze şi mai mult societatea. Doar Aspazia Cojocaru este liniştită. După ce a votat, nu îi mai este frică de închisoare.

Şi, tot în rândul Justiţiei, o anumită parte a CSM a făcut tot posibilul pentru a întârzia, incredibil, luarea la cunoştinţă a demisiei Monei Pivniceru, nominalizată la Ministerul Justiţiei. Politicienii, ca să arate că mai au un rând de pene, au anunţat că Parlamentul nu se va reuni până când Mona Pivniceru nu va fi ministru. Traian Băsescu tace. Pentru el veghează instituţiile. Şase oameni au decis că nelegitimul Traian Băsescu, care nu a votat, este mai important decât cei 7,4 milioane de oameni care au votat. Împotrivă!

Cum a apărat USL votul românilor?

În faţa pârghiilor folosite de Traian Băsescu, cei doi lideri ai USL au lăsat impresia că nu susţin şi nu apără aşa cum ar trebui votul milioanelor de români, vot pe care, de altfel, l-au şi cerut. Din cauza timidităţii Guvernului în a acţiona prompt, Crin Antonescu s-a simţit stingher la Cotroceni. Singurul sprijin real pentru putere a fost faptul că acolo nu era un Blaga care să pună piedici în plus acţiunilor. În rest, Antonescu a ajuns, tocmai din această postură, să se manifeste aproape similar cu Traian Băsescu, cel puţin din punctul de vedere al implicării politice, vădit pro USL. Nici el nu a fost preşedintele arbitru, ci un jucător intrat în prelungiri, care nu a reuşit însă să decidă soarta meciului. Şi sub el, în ciuda unor declaraţii, s-a accentuat imaginea unei Românii ajunse colonie. Victor Ponta, cu guvernul său în spate, a fost prea moale în a contracara strategia simplă a lui Traian Băsescu, care a luptat pentru a impune cvorumul, având grijă să obţină voturile necesare în CCR. Restul – aparatul de propagandă, presiunile punctuale din partea lui Barroso, Merkel sau a reprezentanţilor SUA, acţiunile DNA şi ale procurorilor, doar într-o singură direcţie – a fost pentru coloratură. Ca să ţină puterea ocupată şi sub presiune. Dintr-un anumit punct de vedere, statul, atât cât a fost gestionat de puterea USL, a trădat, la rându-i, votul a 8,5 milioane de români, la fel cum au făcut-o şi Traian Băsescu, PD-L şi instituţiile aservite acestora. Întrebarea care a rămas este ce vor face cetăţenii de acum încolo pentru a-şi proteja votul dat.

Ion Iliescu: Trebuie să găsim o cale raţională

Preşedintele onorific al PSD, Ion Iliescu, a demonstrat, la rândul său, pe blog, cum în realitate cvorumul nu numai că a fost atins, dar a şi fost depăşit. „Se ştie bine că, din 1990 – când populaţia României atinsese un maxim de 23,2 milioane de locuitori –, aceasta a cunoscut o continuă scădere, ca urmare a sporului natural negativ şi mai ales a numărului însemnat de români emigranţi, stabiliţi cu domiciliul în alte ţări (peste 2 milioane).

Recensământul din anul 2011 (deşi nefinalizat din cauza complicării lui cu multe alte date  privind proprietăţile, locuinţele, etc.) a stabilit totuşi că populaţia României era de 19 milioane de locuitori.

Dacă din acest total se extrage numărul minorilor (0-18 ani), care reprezintă circa 4 milioane de suflete, rămâne populaţia de peste 18 ani, cu drept de vot – de aproximativ 15 milioane (celelalte categorii de persoane fără drept de vot – condamnate, alienate, etc. – cu o pondere mai puţin importantă). Acesta este rezervorul potenţial de votanţi, în România, astăzi. Jumătate din aceştia ar fi 7,5 milioane!”, a scris Ion Iliescu, fostul preşedinte afirmând că „includerea în cvorum a românilor cu domiciliul în alte state este aberantă, necinstită şi nelegală”. Unde vom ajunge însă după această decizie a CCR? „Să sperăm că vom găsi o cale raţională de a ieşi din situaţia aceasta”, a precizat pentru Q Magazine fostul preşedinte.

Bălăceanu Stolnici: Politicienii să termine cu certurile imbecile!

Academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici opinează într-o declaraţie pentru Q Magazine că „orice om cu mintea la cap” ar fi cunoscut care era rezultatul referendumului după impunerea cvorumului şi că politicienii trebuie să înceteze cu „certurile imbecile”. „Este momentul ca oamenii politici să îşi vadă de treaba lor, să se ocupe de administrarea ţării, sunt probleme grave care aşteaptă să fie rezolvate. Să îşi bage minţile în cap! S-au pierdut 40 de zile inutil, în care nu s-a produs decât scindarea populaţiei şi chiar a familiilor. Sunt probleme grave de rezolvat, trebuie să fie repusă pe picioare economia, ţara trebuie guvernată, trebuie restabilită credibilitatea pe plan european. Fiecare să îşi vadă de treburile lui şi să termine cu certurile acestea imbecile pentru nimic! Rezultatul era previzibil de la început pentru orice om cu mintea la cap”, a afirmat Bălăceanu Stolnici.

Vasile Dâncu: Societatea a devenit foarte instabilă emoţional

Sociologul Vasile Dâncu crede că frustrarea care s-a acumulat în rândul populaţiei, mai ales a celei care a votat la referendum, se va materializa cel mai probabil într-o prezenţă foarte importantă la alegerile parlamentare din noiembrie. „Depinde cum va continua vara aceasta fierbinte. Probabil că politicienii vor încerca să ţină cald electoratul. Crin Antonescu deja s-a poziționat în fruntea celor 7,4 milioane de oameni care au votat la referendum, chiar dacă unii nu sunt votanţii USL. Eu cred că prezenţa la vot la parlamentare va fi una foarte bună, spre 60%, pentru că, pe lângă frustrarea care va răbufni, mai apare şi un efect de antrenare. Pe lângă cei care au votat, şi ceilalţi, ai PD-L, au fost coagulaţi”, a precizat Dâncu.

Sociologul consideră întoarcerea lui Traian Băsescu la Cotroceni drept un lucru pozitiv pentru PD-L, care are încă nevoie de preşedinte, lipsindu-i în continuare un lider adevărat. „Fără Traian Băsescu, PD-L se descurcă foarte greu. Realitatea este că PD-L nu are lider fără Traian Băsescu. Chiar şi în această campanie de referendum, PD-L şi-a ameliorat vremelnic scorul. Chiar dacă Băsescu nu mai are un potenţial electoral extraordinar, el este cel care duce pentru PD-L mesajul, care creează situaţii în care să ducă mesajul, să coaguleze electoratul. Dacă am fi strategii PD-L, am căuta un alt lider, dar până la parlamentare este foarte greu de găsit din neant sau din alte grupări, precum cea a lui MRU. Există şi speculaţii, şi sunt reale, că preşedintele în funcţie cu un asemenea bagaj important de voturi negative să aducă de fapt un plus de voturi pentru USL. Cred că s-a observat, după acest referendum, că USL şi PD-L au coagulat practic electoratul şi au luat şi de la indecişi. Chiar şi aşa, delegitimat, Traian Băsescu mai poate atrage voturi de la indecişi”, a arătat Vasile Dâncu.

Evident că, dincolo de lupta politică, efectul cel mai puternic al acestui referendum nevalidat de Curtea Constituţională se resimte în rândul populaţiei, despre care Vasile Dâncu susţine că a devenit foarte instabilă emoţional. „Am putea spune că, în lumina referendumului şi a ceea ce ne-a dezvăluit, societatea românească este polarizată şi foarte instabilă emoţional. Conflictul politic din ultima perioadă a dus la o societate foarte instabilă în perspectiva emoţiilor colective, o societate isterizată. Ceea ce este şi mai grav este că România devine un teren propice pentru manifestări anarhice, atât din cauza bătăliei politice, cât şi a declaraţiilor unora dintre politicieni. Avem un haos al valorilor şi al legalităţii”, a conchis sociologul.