Într-un comunicat publicat de scurtă vreme pe pagina sa de internet, Facultatea de Drept a Universităţii din Craiova anunţă decesul profesorului Ion Dogaru (n. 1935), membru corespondent al Academiei Române.

Citeşte şi Împotriva imposturii. O analiză juridic-polemică

“A încetat din viață Prof. univ. dr. Ion Dogaru, Fondatorul Facultății de Drept din Craiova. Corpul profesoral al Facultăţii de Drept a Universităţii din Craiova anunţă cu imensă durere trecerea în nefiinţă (sic!) a celui care a fost părintele învăţământului juridic superior craiovean, profesorul ION DOGARU (1935- 2018).

Sunt zile triste pentru comunitatea noastră academică, pentru toţi cei care l-au cunoscut şi au avut privilegiul de a-i fi fost discipoli, colegi sau colaboratori. Ne-a părăsit, plecând spre Cele Înalte, Profesorul şi Decanul nostru, cel care a modelat generaţii de jurişti, cu întreaga sa energie clocotitoare, consumând pasiune şi oferind dăruire nemăsurată în meseria de dascăl.

Suntem alături de membrii familiei îndurerate, cărora le transmitem profunda noastră tristeţe şi sincere condoleanţe. DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ ÎN PACE!” – se arată în comunicatul facultăţii craiovene de drept.

O viaţă pentru drept şi dreptate

Profesorul Ion Dogaru s-a născut pe 1 februarie 1935 în comuna Licurici din judeţul Gorj. Între 1953 şi 1958 a urmat cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, obţinând titlul de doctor în drept în anul 1969 (specializarea Drept civil).

Deşi în primii ani de activitate a activat ca judecător, din 1968 s-a dedicat învăţământului juridic, parcurgând toate etapele academice ale profesoratului. Mai mult decât atât, este cunoscut ca personalitatea ce a determinat în mod decisiv fondarea Facultăţii de Drept a Universităţii din Craiova. Totodată, a avut o contribuţie esenţială la fondarea Revistei de Ştiinte juridice, publicaţie de prestigiu în lumea juridică.

Specialist al dreptului privat, profesorul Dogaru a dovedit o înţelegere plenară a fenomenului juridic, fiind coautorul unei lucrări fundamentale: “Filosofia dreptului. Marile curente” (Ed. All Beck, 2002 – trei ediţii), împreună cu profesorii Nicolae Popa (fost preşedinte al Curţii Constituţionale şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), Gheorghe Dănişor şi Dan Claudiu Dănişor. Această operă cu adevărat monumentală a fost încununată cu premiul Simion Bărnuţiu al Academiei Române şi cu premiul Istrate Micescu al Uniunii Juriştilor din România (2002).

Dintre funcţiile ocupate, amintim: prorector al Universităţii din Craiova (1976-1984), decan al Facultăţii de Drept “Nicolae Titulescu”, Universitatea din Craiova (1991-2004, decan de onoare din 2004), cancelar al Universităţii din Craiova (2000-2004),  vicepreşedinte al Fundaţiei “Patrimoniul” a Academiei Române (din 2008).

Pentru meritele sale în domeniul dreptului şi al învăţământului universitar, i-au fost acordate titlurile de profesor universitar emerit (1986), profesor de onoare al Universităţii din Craiova (1995) şi membru corespondent al Academiei Române (2001), care l-a sărbătorit sub cupola sa, la împlinirea a 80 de ani (2015).

De asemenea, în 2002, a fost decorat de Preşedintele României cu Ordinul “Steaua României” în grad de cavaler, “pentru susţinuta activitate ştiintifică şi didactică în domeniul ştiinţelor juridice, precum şi pentru contribuţia adusă la promovarea statului de drept în România”.

Tot în 2002, Consiliul local al municipiului Craiova l-a declarat cetăţean de onoare.

Până la capăt pentru Craiova

În ianuarie 2018, prof univ. dr. Ion Dogaru a donat bibliotecii Facultății de Drept a Universităţii din Craiova, al cărei fondator a fost, peste 4 000 cărți din domeniul ştiinţelor juridice – ceea ce constituie fondul “Ion Dogaru”.
Presa locală semnala faptul că, datorită pasiunii sale bibliofile, regretatul profesor a reuşit să conserve astfel, printre altele, lucrări-reper ale literaturii juridice franceze de după 1804 (anul intrării în vigoare a Codului civil francez) și până la Cel de-al Doilea Război Mondial, dar şi lucrări juridice din alte ţări. Merită menţionat refuzul său de a da curs propunerilor de vânzare a cărţilor ori de donare a acestora către mari biblioteci din ţară.

În acest context, exprimăm o opinie larg răspândită, anume necesitatea ca Academia Română să primească printre membrii săi mai multe personalităţi consacrate în cultură şi în domeniul disciplinelor socio-umane, iar, dintre jurişti, i-am nominaliza fără preget pe profesorii Nicolae Popa şi Nicolae Volonciu.