Revolta primarilor. „Bolojan o ține pe a lui! Nu ține cont de nimeni și de nimic”

„Nu veți rămâne în istorie ca un prim-ministru așa cum ați rămas în istorie ca primar al Oradei”. Este „palma” pe care premierul Ilie Bolojan a primit-o de la primărița comunei Cumpăna (jud. Constanța), Mariana Gâju.

• Istorie și „hârdău de ocări” la aniversarea PNL
• Tulsi Gabbard demisioneazǎ din fruntea serviciilor de informații ale SUA
• TikTok și Youtube „nu sunt suficient de sigure” pentru copii
• 20 de ani fără EA
• Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare

Tensiune și huiduieli

Venit „din respect” la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, premierul Ilie Bolojan a crezut, probabil, că după discursul său pragmatic cei din sală vor înțelege că tot ceea ce face este firesc, normal. Totuși, cei din sală nu au decodificat mesajul premierului în această cheie și au transmis întrebări, solicitări și critici către șeful Executivului.

Primarul comunei Matca din județul Galați, Gheorghe Marin, a declarat pentru Q Magazine că edilii nu mai au încredere în nimeni.

„Pe de o parte, Bolojan ne spune că totul e bine, pe de alta, Grindeanu spune că nu e de acord cu măsurile dacă nu se intră în normalitate. Păi unde a fost când a votat această lege privind taxele și impozitele? Ne-au obligat ca în șase zile să dăm hotărâri de consiliu pe această temă. Ne-au amenințat că dacă nu facem ce ni se spune, nu ni se mai dau bani. Efectiv, nu ai cu cine vorbi! Bolojan o ține pe a lui! Nu ține cont de nimeni și de nimic. Noi nu mai avem ce aștepta. Acum nu se poate da o lege care să schimbe ce tot ei au decis. Cel puțin anul acesta așa vor rămâne lucrurile.”, a declarat Gheorghe Marin după Adunarea Generală ACoR.

Unul dintre cele mai tensionate momente ale adunării generale a fost acela în care Mariana Gâju a luat microfonul și s-a adresat fără ocolișuri (dar politicos) premierului.

„Pe noi ne interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. (…) Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită,” a spus Mariana Gâju, în aplauzele primarilor prezenți.

Ea a acuzat Guvernul că încearcă să reducă rolul administrațiilor locale și să pună presiune financiară pe comunități care deja se luptă cu lipsa resurselor.

„De ce, domnule prim-ministru, ce am făcut? Am muncit ca și dumneavoastră de-a lungul anilor. Am muncit să accesăm fonduri europene cum am putut fiecare, să nu fim codașii Europei. Am încercat să ne ducem de zeci de mii de ori cu situații ca să ducem la bun sfârșit un proiect european. Acum nu faceți decât să demonstrați că noi, primarii de la comune, nu suntem capabili să implementăm fonduri europene și trebuie să fim înghițiți de municipii și orașe. Greșit! Eu azi sunt primar, mâine poate nu mai sunt, dar comuna Cumpăna va rămâne acolo! V-am rugat să nu aprobați prin asumare pachetele de reforme. V-am spus că nu se poate ca grădinițele să fie comasate cu liceul. (…) Amintiți-vă când v-am spus: domnule prim-ministru nu se poate ca o grădiniță care are 198 de preșcolari, alta 168, alta 112 să fie toate trecute la un liceu cu 1528 de elevi. Știți ce mi-ați răspuns? Ce e doamna primar, ai cumva vreo soție de consilier local care trebuie să rămână acolo directoare de grădință? Acesta v-a fost răspunsul. (…)

Ne priviți în ochi și ne faceți vinovați pentru creșterea impozitelor și taxelor locale,” a declarat Gâju.

De asemenea, ea a acuzat lipsa de consultare a aleșilor locali de către administrația centrală: „Am ajuns, român adevărat, să mulțumesc miniștrilor UDMR că ne-au acordat sprijinul”. 

Președintele ACoR, Emil Drăghici, i-a spus premierului că s-a raportat la UE fără să menționeze nivelul salarizării din România și a ironizat folosirea termenului „pachet”: „L-ați numit pachet pentru că n-ați făcut nimic altceva decât să ne împachetați rând pe rând”.

Bolojan a răspuns invocând constrângerile bugetare: „Ne-a împachetat realitatea și cetățenii… România nu mai are bani. Îi împrumutăm”. Premierul a admis, totodată, că ar fi fost „bine” ca măsurile să fie adoptate mai din timp, însă a spus că „au fost contestate” și „s-au dat amânări”, cu referire indirectă la perioada lungă de negocieri din coaliția de guvernare pe această temă. 

În intervențiile lor, mai mulți primari au descris probleme de funcționare în comunele mici: lipsă de personal, salarii care nu atrag specialiști („nu vine nimeni… pe un salariu de 4.000 de lei”), birocrație și lipsa unei autonomii locale reale.

Primarul comunei Sadu, Ioan Ivan, a cerut predictibilitate și a spus că este nevoie de „un parteneriat solid”, propunând respectarea principiului „transfer de responsabilitate și transfer de resursă 100%”.

La final, premierul Ilie Bolojan a fost huiduit de toți cei din sală.

Declarație-manifest împotriva politicilor de împuținare a satelor

Principalele nemulțumiri și propuneri ale primarilor au fost sintetizate într-o declarație- manifest, care subliniază o serie de probleme sistemice și strategice cu care se confruntă administrațiile publice locale, în special din mediul rural, și propune soluții pentru a asigura dezvoltarea durabilă și a diminua decalajele
față de mediul urban.

„PRINCIPALELE NEMULȚUMIRI ȘI PROPUNERI

1. Autonomia locală și finanțele publice locale: Constatăm încălcarea Constituției
   României și a autonomiei locale, desconsiderând prevederile art. 9 paragrafele 1, 2 și 5 din
   Carta europeană a autonomiei locale;solicităm compensarea integrală de la bugetul de stat
   a sumelor acordate ca reduceri/scutiri la impozitele și taxele locale, prin efectul legii.
2. Digitalizare și debirocratizare: Solicităm operaționalizarea ghișeului unic,
   digitalizarea completă a comunicării între instituțiile publice și eliminarea practicii de a
   solicita documente atât în format electronic, cât și în format letric.
3. Educație și sănătate: Modul actual de finanțare a învățământului preuniversitar este
   considerat ilogic și contraproductiv, solicitând finanțarea per grupă/clasă, nu per elev, și
   extinderea programului de suport alimentar la nivel național. De asemenea, se impune
   asigurarea asistenței medicale în toate unitățile de învățământ, mediul rural fiind cel mai
   năpăstuit.
4. Infrastructură rurală: Solicităm instituirea unui Program național pentru
   modernizarea drumurilor comunale și extinderea programului „Anghel SALIGNY”, după
   2028.
5. Personalul din administrație: Propunem reducerea numărului de consilieri
   locali/județeni pentru a genera economii și stabilirea unor cerințe minime de studii
   universitare pentru primari/viceprimari și nu reducerea de personal; solicităm ca salarizarea
   să corespundă prevederilor legale, eliminându-se înghețarea lor an de an.
6. Transparență și responsabilitate: Solicităm ca rapoartele de progres semestriale
   privind realizarea ofertelor electorale și a programelor de guvernare să fie publicate în
   Monitorul Oficial al României și, după caz, în Monitorul Oficial Local.
7. Guvernanța corporativă și achiziții: Propunem restrângerea aplicabilității
   prevederilor riguroase de guvernanță corporativă doar la entitățile mari și scutirea de
   taxe/tarife pentru avizele necesare investițiilor publice locale.
8. Simboluri naționale: Atragem atenția asupra nerespectării Legii privind arborarea
   drapelului și intonarea imnului național, precum și asupra lipsei unui model legal publicat al
   eșarfei de primar, cerând sancțiuni severe pentru nerespectare.
9. Dreptul de a se adresa CALRE: Lipsa unor consultări adecvate în ceea ce privește
   modalitățile de repartizare a resurselor redistribuite care le revin, precum și în ceea ce
   privește elaborarea reglementărilor care privesc în mod direct autoritățile administrației
   publice locale, ne obligă să sesizăm Congresul Autorităților Locale și Regionale din Europa
   – CALRE, vocea puterilor locale și regionale, solicitând întocmirea unui raport de țară privind
   situația democrației locale și regionale din România.
10. Mediul rural discriminat față de mediul urban: Degradarea continuă a mediului
    rural și discriminarea acestuia în raporturile cu mediul urban ne obligă să sesizăm și
    Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE, deoarece măsurile total
    anacronice au determinat înrăutățirea condițiilor de viață în mediul rural, simțind tot mai mult
    presiunea unei subdezvoltări a ruralului comparativ cu mediul urban, pe fondul lipsei
    predictibilității asupra resurselor financiare. În acest sens am stabilit coordonatele unei
    întâlniri pentru informarea situației reale din România, nu cea nuanțată prin diverse
    documente de autoritățile statului, încă din luna septembrie 2025.
    Această agendă reflectă o dorință profundă de a opri declinul satului românesc
    prin măsuri legislative și financiare concrete, bazate pe principiile descentralizării și
    autonomiei locale, pentru a asigura un viitor mai bun comunităților rurale.”