Se limitează competența DNA în cazuri de abuz în serviciu cu prejudiciu mai mic de 200.000 de euro

Un complet constituit pentru analizarea Recursului în interesul legii de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat luni, 15 noiembrie, în privința competenței DNA de a ancheta cazuri de abuz în serviciu cu prejudicii mai mici de 200.000 de euro.

• Air China ar putea lansa ruta Beijing – Otopeni
• CSM atrage atenția asupra situației din justiție: creșterea volumului de cauze pe rolul instanțelor, deficit de judecători
• Cinci țări din NATO se opun ajutorului militar obligatoriu pentru Ucraina
• Istorie și „hârdău de ocări” la aniversarea PNL
• Tulsi Gabbard demisioneazǎ din fruntea serviciilor de informații ale SUA

Procurorii DNA nu mai pot investiga abuzul în serviciu dacă ancheta nu vizează persoane cu calităţi speciale sau dacă prejudiciul este mai mic de 200.000 de euro. Înalta Curte de Casație și Justiție a admis astfel un recurs în interesul legii formulat de procurorul general. Decizia a fost pronunțată luni, 15 noiembrie, și este obligatorie, conform dispozițiilor din Codul de procedură penală.

Potrivit unor surse din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, conducerea acesteia a transmis către Înalta Curte de Casație și Justiție un punct de vedere duminică, 14 noiembrie, după amiaza, în condițiile în care luni, la prima oră urma să fie dezbătută această speță. DNA arăta că printr-o eventuală decizie care să trimită spre parchetele normale cazurile de abuz în serviciu cu prejudicii inferioare sumei de 200.000 de euro, comise de persoane fără calități oficiale reprezintă o restrângere a competenței Direcției.

DNA va ancheta în continuare personale prevăzute la art. 13, alin a și b din Ordonanța de Urgență nr 43/2002, adică „deputați; senatori; membrii din România ai Parlamentului European; membrul desemnat de România în Comisia Europeană; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora; consilieri ai miniștrilor; judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale; ceilalți judecători și procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; președintele Consiliului Legislativ și locțiitorul acestuia; Avocatul Poporului și adjuncții săi; consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale; consilierii de stat ai prim-ministrului; membrii și auditorii publici externi din cadrul Curții de Conturi a României și ai camerelor județene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorii Băncii Naționale a României; președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței; ofițeri, amirali, generali și mareșali; ofițeri de poliție; președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarul general și viceprimarii municipiului București; primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București; primarii și viceprimarii municipiilor; consilieri județeni; prefecți și subprefecți; conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor cu funcții de control din cadrul acestora; avocați; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și al societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 293 și 294 din Codul penal.” Cu mențiunea că anchetarea magistraților revine acum SIIJ.

Prezentăm mai jos minuta deciziei:

„În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 13 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, care a cauzat o pagubă materială mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 200.000 euro, comisă de o persoană a cărei calitate nu determină incidenţa dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, este de competenţa parchetului nespecializat, iar nu a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. a) teza a Il-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, referitoare la valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, nu sunt incidente în cazul infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută în art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal.  Obligatorie, potrivit dispoziţiilorart. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală”.